Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Construind astro-trepte…

Povestea unei călătorii printre stele și galaxii


Construind astro-trepte…
Așa după cum am pomenit și în articolul „Scara cunoașterii - de la treptele ludice la cele logice”, articol cu care voi participa la început de mai la un simpozion internațional, de mică am visat că zbor spre cer, admirând tot ceea ce se înalță, iar în gimnaziu, impulsionată de mentorul meu, am reușit să urc și să văd cât mai departe.

Am urcat treptele cunoașterii, lăsând în urmă trepte, care să ușureze urcușul celorlalți. Am construit trepte matematice, trepte ale siguranței on-line și eco-trepte, iar acum am pregătit astro-trepte. Privind imensitatea cerului, s-au născut în mintea mea întrebări despre locul nostru în Univers. Mi-ar fi plăcut ca astronomia să fi fost una dintre materiile cel puțin opționale în curricula națională, dar pentru că nu este, am început s-o studiez participând la diverse concursuri organizate de NASA la care am obținut premii organizând diverse activități, prezentări, învățând să fac diferite calcule. Acestea sunt câteva motive pentru care am inițiat și coordonat activitatea „Povestea unei călătorii printre stele și galaxii”.

„O lume, un cer”

Din 2010, pentru valorificarea moștenirii lăsate de Anul Internațional al Astronomiei 2009, luna aprilie a fost declarată Luna Mondială a Astronomiei (Global Astronomy Month), lună în care astronomia se sărbătorește pe întreg mapamondul. Luna Mondială a Astronomiei 2014 s-a desfășurat sub deviza: „O lume, un cer”.

„Povestea unei călătorii printre stele și galaxii” s-a desfășurat în această idee, marcând momente importante ale lunii aprilie, cum ar fi: Ziua Mondială a Aviației și Cosmonauticii - 12 aprilie, Ziua Mondială a Planetei Pământ - 22 aprilie, Eclipsa inelară de Soare – 29 aprilie, dar și Ziua Internațională a Astronomiei, care anul acesta va fi sărbătorită în 10 mai, zi în care vom petrece împreună o seară astronomică, privind la stele cu lunete și telescoape și recitând „La steaua”, de Mihai Eminescu.

La activitate au participat micuții astronauți agoriști, coordonați de prof. Alina Angela Manolescu, învățătoarele Adina Popa, Alina Popa, Maria Roșca, Crina Miere și învățător Gabriel Vîlcu, alături de colegi și prieteni de-ai mei: Claudia Bot, Ioana Bondoc, Carla Hora și Horea Deaconescu. Subsemnata, în calitate de căpitan de bord al acestei nave, îmbrăcată într-un costum de pilot american de la Space Camp, am avut sarcina de a-i informa și însoți într-o călătorie spațială imaginară.

Activitatea a debutat cu o informare (pe baza unei prezentări în PowerPoint și vizionarea unor filmulețe cu referire la Univers), urmată de dezbateri interactive. S-a vorbit despre formarea Universului, Sistemul Solar și ansamblul de corpuri cerești din care este format (Soare, planete, sateliți naturali, asteroizi, meteoriți, comete), poziția planetelor față de Soare (aici agoriștii, purtând numele diverselor planete, au făcut rotații în jurul unei fetițe blonde cu chip de „Soare”, aflând semnificațiile mișcării de rotație a Pământului în jurul Soarelui și în jurul propriei axe), explicația noțiunilor de unitate astronomică și an-lumină; au fost apoi „bombardați” cu informații de tipul Știați că, referitoare la părintele astronomiei, Galileo Galilei și descoperirea de către acesta a lunetei astronomice, la cosmonautul sovietic Iuri Gagarin - primul om care a călătorit în spațiul cosmic, la Neil Armstrong - primul om care a pus piciorul pe suprafața Lunii, la primul cosmonaut român Dumitru Prunariu și activitatea complexă de studiere a Pământului efectuată de acesta; le-am vorbit despre NASA (National Aeronautics and Space Administration), misiunea și viziunea acestei agenții, despre câteva planetarii și observatoare astronomice existente în lume, dar și despre faptul că Oradea a fost gazda primului observator astronomic european vreme de 200 de ani, despre Astroclubul Meridian Zero din Cetatea Oradea, despre mecanismul unic în Europa de pe turla Bisericii cu Lună din Oradea, care arată toate fazele Lunii; am încheiat cu mentorul meu, profesor Dorina Szatmari, care a absolvit în 2006 și 2007 ambele nivele de pregătire în știința spațială și explorarea Cosmosului la Centrul educațional al NASA, mentor de la care am dobândit pasiunea pentru astronomie și al cărei costum l-am îmbrăcat cu ocazia acestei activități.

Pe planeta roșie

Am decis să facem o călătorie pe Marte; ne-am propus ca fiecare etapă a călătoriei să fie consemnată într-un jurnal de bord, iar fiecare lucru realizat (inclusiv pozele) să fie afișat pe un panou astronomic. Pentru început astronauții și-au creat costumele expunându-le pe panou; împărțiți în trei echipe, au desenat și colorat o navă spațială pe care au trecut inițialele AIS (Agora International School – locul de desfășurare a activității); completând un labirint, au căutat calea optimă a expediției, data plecării și calculând au aflat data reîntoarcerii pe Pământ. Ca să poată ateriza pe Marte, au trebuit să descifreze un cod secret al porții stelare, un cod care trebuia descifrat și completat după anumite reguli matematice; La sosirea pe Marte, am fost întâmpinați de 6 extratereștri, care ne-au ghidat în vizitarea planetei numai după completarea unui careu. Eram fericiți, nevoie mare, văzându-ne pe cea de-a IV-a planetă a Sistemului Solar, pornind de la Soare, o planetă de tip terestru, cu cratere, vulcani, văi, deșerturi, furtuni de nisip, calote glaciare polare, cu anotimpuri și cu doi sateliți - Phobos și Deimos. La întoarcere, am reușit să facem câteva poze, am completat panoul astronomic, am furnizat jurnalul de bord presei, și am oferit diplome tuturor eroilor povestirii noastre.

O lume ce ne așteaptă să o cunoaștem

Închei acest reportaj, afirmând că învățând matematică, fizică, biologie, chimie, prin pași mărunți, putem ajunge mai aproape de capacitatea de a proiecta sonde și navete spațiale, de a fi astronaut sau, pur și simplu, de a fi un pământean cu picioarele pe pământ, conștient că departe de Pământ, în timp și spațiu, e o lume ce ne așteaptă să o cunoaștem.

Reporter, Ioana Dzițac

Foto: Horea Deaconescu

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Construind astro-trepte…