Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

„Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc”

Revista de culturã „Curtea de la Argeº” nr. 9/2014

„Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc”

Promovând cu perseverenþã ºi mult drag revista de culturã „Curtea de la Argeº”, dl rector Ioan Dziþac ne-a pus deja pe „tavã”, dis-de-dimineaþã, numãrul pe luna septembrie.

În editorialul distinsului redactor-ºef Gheorghe Pãun este abordatã problema „spinoasã" a scris-cititului. Din interesantul editorial aveam sã reþinem cã: „Jumãtate dintre oameni scriu, cealaltã jumãtate nu citesc", deºi concluzia este cã se mai citeºte, totuºi! Cel puþin aºa a descoperit domnia sa.
În radiografierea pe care Domnul Eminescu o face ºi o publicã în „Timpul" din 21 decembrie 1880 ne uimeºte prin adevãrurile exprimate, care, culmea, par „decupate" din actualitatea noastrã. În „Neantul valah", Horia Bãdescu descifreazã lumea ruralã ºi relaþia omului („românesc") cu Dumnezeu. Lilica Voicu-Brey continuã (în mai bine de trei pagini) subiectul lansat în numãrul anterior cu privire la pasiunea lui Busuioceanu pentru El Greco. Academicianul Rãzvan Teodorescu vorbeºte despre „Identitatea naþionalã ºi interesul naþional". „În incultura generalã, care este, din pãcate, comunã multor jurnaliºti ºi în incultura multor oameni politici dupã '90, s-a vehiculat aceastã absurditate: naþionalismul este un lucru pernicios (afirmã academicianul). Nu! Naþionalismul este un lucru pozitiv (subliniazã domnia sa)... Naþionalismul meu este naþionalismul de tip Eminescu, Iorga, Rãdulescu-Motru, Titu Maiorescu, este iubirea de patrie, de ceea ce se face în patrie". Academicianul Dan Berindei ne împãrtãºeºte „Gânduri despre Brâncoveanu ºi destinul neamului sãu". La rubrica „Sub crugul Eminescului", academicianul Mihai Cimpoi trateazã subiectul „Eminescu, între cumpãnã ºi echilibru", Vasile Bahnaru scrie „Despre preocupãrile de lingvisticã ale lui Mihai Eminescu", iar Florian Copcea, despre „Personalitatea europeanã a lui Eminescu vãzutã de marii critici". Nae-Simion Pleºca (con)semneazã „Basarabia în publicisticã". În Altarul inimii, Cristian Bãdiliþã publicã un nou episod din serialul „Ioan Casian. Teme din Convorbiri duhovniceºti". În noua rubricã, intitulatã Urmuziana, citim „Urmuz versus D. Demetrescu-Buzãu". În cadrul Dialogurilor esenþiale, Raia Rogan stã de vorbã cu academicianul Petru Soltan. În Calea de Mijloc (sau „arta de a trãi bine"), Cristian Cocea abordeazã „Harta cerului, harta psihicului". Ion Pãtraºcu ni-l redã pe academicianul Mircea Maliþa privit ca un cronicar al interesului naþional, iar Florentin Popescu se opreºte la Miron Radu Paraschivescu (un reper literar al deceniului ºapte). La curtea epigramei, Elis Râpeanu lanseazã un arc peste timp. Acelaºi Ion Pãtraºcu nu ne slãbeºte nici în acest numãr cu serialul sãu „maraton" despre China. Despre Nevoia de patrie scrie Aurelia Corbeanu în relatarea unei întâlniri pe care a avut-o în ziua de Crãciun a anului 2012 cu români din Australia la Biserica din Brisbane. În chip surprinzãtor, în Orizontul (sãu) SF, Mircea Opriþã ni-l prezintã pe Nichita Stãnescu cu lucrarea care priveºte SF-ul, intitulatã „Dintr-un abecedar marþian", cuprinsã în culegerea de eseuri ºi proze poetice „Respirãri" (1982).
Acestea sunt câteva dintre titlurile care ne-au reþinut atenþia parcurgând numãrul din septembrie al revistei de culturã „Curtea de la Argeº" pe care vã îndemnãm sã-l lecturaþi (cu folos) la adresa: www.curteadelaarges.ro  
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 22:09:40 Ora standard a Europei de Est