Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Campania preventivă „ Siguranță în mediul rural"

În perioada septembrie - octombrie

Campania preventivă „ Siguranță în mediul rural"

Polițiștii de prevenire bihoreni au acționat pentru prevenirea victimizării cetățenilor din mediul rural.

În perioada septembrie - octombrie 2014, la nivelul Județului Bihor s-a derulat Campania preventivă „Siguranță în mediul rural", sub sloganul „Fii preventiv - Alege siguranța!"
În acest context, polițiștii Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității, alături de polițiști din cadrul Serviciului de Ordine Publică - Compartimentul Sisteme de Securitate, polițiști rutieriști, de proximitate și de cei din cadrul posturilor comunale de poliție din cadrul I.P.J. Bihor au derulat  o serie de activități preventive menite să contribuie la prevenirea criminalității și la creșterea gradului de siguranță a cetățenilor din mediul rural.
Campania a avut ca scop informarea cetățenilor cu privire la măsurile de autoprotecție care trebuie adoptate pentru reducerea riscului de victimizare prin diverse tipuri de criminalitate.
Principalele direcții de acțiune ale polițiștilor bihoreni au fost informarea populației din mediul rural în vederea adoptării unor măsuri de reducere a riscului victimal, atât pe linia prevenirii furturilor din locuințe, din autoturisme, genți și buzunare, cât și în vederea prevenirii tâlhăriilor și a accidentelor rutiere. Totodată, polițiștii bihoreni au vizat informarea reprezentanților autorităților locale cu privire la generalizarea sistemelor alternative de asigurare a ordinii si liniștii publice (paza comunală, specializată, voluntari) și informarea elevilor cu privire la măsurile de prevenire a victimizării și a celor antiinfracționale, în vederea adoptării unui comportament bazat pe respectarea legii și a normelor sociale.
Un segment important în desfășurarea acțiunilor preventive este reprezentat de informarea populației din mediul rural cu privire la măsurile de protecție pe care fiecare persoană trebuie să le cunoască și să le adopte pentru a-și spori siguranța proprie, a familiei sale și nu în ultimul rând, a comunității în care trăiește.
Pentru ca populația să conștientizeze necesitatea adoptării unui comportament preventiv, polițiștii bihoreni au organizat la sediile primăriilor, în căminele culturale sau în alte spații din mediul rural, întâlniri cu reprezentanți ai autorităților publice locale, ai minorităților etnice, cu directorii unităților școlare, cu asistenți sociali, factori poștali, reprezentanți ai unor societăți comerciale, reprezentanți ai cultelor religioase și cu alți reprezentanți ai comunităților locale, pentru identificarea și dezbaterea problemelor existente la nivelul comunităților și pentru transmiterea unor mesaje preventive.
În interacțiunea lor cu cetățenii, polițiștii au abordat subiecte referitoare la furturile din buzunare și genți, din locuințe, furturile din auto, înșelăciunile prin SMS și prin metoda „Accidentul", prevenirea accidentelor rutiere, modificări ale Codului Rutier intervenite în cursul lunii septembrie a.c., dinamica accidentelor rutiere și zonele identificate cu risc în ceea ce privește producerea de evenimente rutiere.
Totodată, au fost discutate aspecte referitoare la importanța asigurării antiefracție conform prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și au fost prezentate normele de aplicare a acesteia, cu modificările aduse prin H.G. nr.301/2012, iar polițiștii de proximitate i-au familiarizat pe cetățenii din mediul rural cu privire la conceptul de Poliție de Proximitate.
De asemenea, polițiștii Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității, polițiștii rutieri și cei de proximitate au organizat 24 de întâlniri cu elevii, cadrele didactice și conducerea unităților școlare, în scopul prevenirii delincvenței juvenile și a victimizării minorilor, priorității permanente ale Poliției bihorene în domeniul prevenirii criminalității.
Tematica prezentată de polițiști în interacțiunea lor cu elevii a fost axată pe prevenirea comportamentelor antisociale, prevenirea accidentelor rutiere, a violenței în mediul școlar, răspunderea penală a minorilor etc. 
Totodată, au fost prezentate diferite situații de victimizare în care pot fi implicați minorii și măsurile de prevenire pe care orice persoană le poate lua pentru a evita unele situații de victimizare. 
Astfel, de acțiuni preventive au avut loc în cadrul unor comunități rurale din Tinca, Tileagd, Cefa, Lugașu de Jos, Ceica, Dobrești, Holod, Oșorhei, Biharia, Sălard, Ciumeghiu și Diosig.
Polițiștii bihoreni au distribuit, în cadrul acțiunilor organizate cu cetățenii, diverse materiale informativ - preventive, iar la sediile instituțiilor publice și autorităților locale din mediul rural au fost postate afișe cu recomandări preventive.
Comisar - șef de poliție Ioana INDRIEȘ,
Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Campania preventivă „ Siguranță în mediul rural".

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 20:24:43 Ora standard a Europei de Est