Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

„Muncă, bani, bănci, cultură și politică” – ediția a XII-a

Vineri și sâmbătă, Simpozionul Internațional de Istorie bancară

„Muncă, bani, bănci, cultură și politică” – ediția a XII-a

Istoricii, economiștii și bancherii și-au dat întâlnire vineri, 24 octombrie 2014, la cea de-a XII-a ediție a Simpozionului Internațional de Istorie bancară „Muncă, bani, bănci, cultură și politică".

La ediția din acest an s-au înscris 36 de comunicări, vizând evoluția sistemului bancar central - european din secolul XVI până în zilele noastre, anunțându-și participarea universitari și cercetători, istorici, economiști, sociologi, juriști, experți și funcționari de bancă din țara noastră și din străinătate (Italia, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova și Federația Rusă).
Deschiderea festivă a avut loc în Aula Magna a Universității din Oradea, în prezența reprezentanților Prefecturii, Consiliului Județean  și ai Primăriei Municipiului Oradea. Cuvântul de întâmpinare și de salut a fost rostit de „creierul și sufletul" acestui simpozion (care dăinuie din 1991), dl prof. univ. dr. Mihai Drecin, președintele Comitetului de organizare, care a mulțumit participanților, distinșilor invitați, sponsorilor și susținătorilor, precizând că  „Actuala ediție s-a organizat datorită unui proiect acceptat de Consiliul Județean Bihor, alături de alți sponsori și susținători, sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România - Secția Științe Istorice și Arheologie, Universitatea din Oradea și Asociația Română de Istorie - Bancară Oradea".
Invitat să ia cuvântul, președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, a urat succes participaților, exprimându-și convingerea că roadele creativității și participării lor vor fi fructificate aici, ca parte a tezaurului științific orădean. Apoi, s-a adresat direct „amfitrionului" (d-lui prof. univ. dr. Mihai Drecin) și mulțumindu-i pentru perseverență, tenacitate și durabilitate, a marcat istoria ascensiunii simpozionului până la cea de-a XII-a ediție a devenirii sale, întrebându-se retoric cine va reuși să-l continue până la cea de-a 77-a și a 777-a ediție, fără ca lanțul să se rupă.
Dl prorector Sorin Șipoș, ca istoric și fin analist al faptelor și evenimentelor, a disecat termenii („cei patru piloni foarte importanți", cum i-a considerat domnia da): „Se face un elogiu al muncii oneste. Munca onestă, în mod firesc, trebuie să producă bani. Banii trebuie să meargă, în mod firesc, înspre elită, dar nu numai spre elită, iar elita la rându-i  să producă bani în sens figurativ. Avem munca ce însemnă truda, banii care înseamnă sângele dintr-un organism, politica ce ar trebui să însemne înțelepciunea și mintea de a face distribuire corectă a resurselor și nu în ultimul rând cultura, ochii, sensibilitatea, ca să avem puterea să ne bucurăm de trudă, de bani și de o distribuire corectă". „Foarte important este ca lucrările pe care le publicăm să le tipărim în limbi de circulație, să ajungă în cât mai multe biblioteci și la cât mai mulți specialiști", a mai spus dl prorector Sorin Șipoș. Subliniind interdependența care există între cei cinci termeni din titlul simpozionului (muncă, bani, bănci, cultură și politică), directorul Cancelariei Prefecturii Bihor, doamna Claudia Timofte, și-a exprimat convingerea că și această ediție se va bucura de succes, iar lucrările vor prezenta soluții concrete la problemele societății actuale. Directorul economic al Consiliului Județean, dl Dimitrie Muscă a apreciat tema simpozionului ca fiind una de strictă actualitate; „Corelația dintre muncă, bani, bănci, cultură și politică mi se pare esențială în dezvoltarea lumii contemporane". În cuvântul său, domnul viceprimar Ovidiu Mureșan s-a referit la „politicile publice, care pot și trebuie să fie bine fundamentate; care pot și trebuie să fie argumentul unor decizii majore; ne dorim ca munca să fie respectată în societatea românească; ne dorim ca toți cei care muncesc pe teritoriul municipiului Oradea să beneficieze de rezultatele economice, sociale și culturale ale comunității".     Din partea guvernatorului Băncii Naționale a României (academician Mugur Isărescu, care este și Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea), a vorbit doamna dr. Nadia Manea, care a transmis mesajul d-lui guvernator adresat participanților la Simpozionul Internațional de Istorie bancară. Cele două facultăți organizatoare ale simpozionului, Facultatea de Istorie... și Facultatea de Științe Economice, au fost reprezentate, la microfon de dl conf. univ. dr. Gabriel Moisa, prodecanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, respectiv d-na conf. univ. dr. Maria-Madela Abrudan, prodecan al Facultății de Științe Economice. După-amiază, manifestările au continuat cu lucrările în plen, iar sâmbătă, pe trei secțiuni: Istorie bancară pentru epoca modernă, Istorie bancară pentru epoca contemporană, iar a treia secțiune: Bănci și burse de valori în epoca de tranziție.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Muncă, bani, bănci, cultură și politică" - ediția a XII-a.

Trimite email
vineri, 6 noiembrie 2026 la 01:35:59 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

BookFest la Oradea

Astăzi, 5 noiembrie 2026, s-a deschis prima ediție BookFest la Oradea!
Citiți articolul!