Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării

Controverse (34)

Solomon Marcus - partener de seamă în jocul internaţional al cercetării

Într-un număr recent al revistei „Ovidan", dl prof. universitar dr. Ioan Dziţac, rectorul Universităţii Agora, Oradea, publică un admirabil articol, de o uimitoare concizie, în care reuşeşte să evidenţieze toate laturile operei vaste şi diversificate a acad. Solomon Marcus.

În ciuda vârstei înaintate (anul viitor va împlini 90 de ani), dl academician „are un spirit extrem de tânăr" şi, constată dl I. Dziţac că din întregul demers creator al acestuia se desprinde „atitudinea integratoare a tuturor disciplinelor". Semnatarul articolului stăruie, de asemenea, asupra „decalogului nevoilor educaţiei", relevându-i importanţa deosebită pentru  învăţământul nostru de toate gradele. Mai presus de acestea şi de celelalte aspecte scoase la lumină, impresionează modalitatea  prin care dl I. Dziţac ne convinge că Solomon Marcus  este un „partener de seamă în jocul internaţional al cercetării".
Prin deschidere şi multilaritate, asemenea lui Pius Servien, de la care mărturiseşte că a pornit, opera lui S. Marcus  „se înscrie în istoria eforturilor moderne de scientizare a teoriei artei, reprezentând în acelaşi timp o meditaţie poetică asupra unui mod de a exista în perimetrul ştiinţei" (V.E. Maşek).
La început s-a interesat de „mariajul lingvisticii cu matematica" şi numai după aceea a urmărit consecinţele acestuia pentru dezvoltarea artei şi literaturii. Interesant e faptul s-a apropiat  de matematică  venind dinspre poezie, descoperind în ambele acelaşi „joc secund". „Am simţit că matematica se plasează în perfectă concordanţă cu mirările pe care mi le-a produs poezia", conchide savantul. Întâlnirea cu poeziile lui Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, este socotită de prof. Solomon Marcus „o adevărată binecuvântare", căci „prin aceşti poeţi, eu nu m-am putut despărţi de limba română de-a lungul întregii mele vieţi". Dovada grăitoare că s-a regăsit „atât de organic" în poezia lor, că ei au răspuns nevoilor sale sufleteşti o aflăm şi în volumul său de eseuri „Invenţie şi descoperire", apărut la Editura Cartea Românească în anul 1989, unde, sub titlul „Eminescu - orizontul matematic", cuprinzând 32 de pagini, facem cunoştinţă cu un studiu aprofundat şi o viziune nouă, vizând orizontul matematic şi semiotic al poetului naţional. Alte titluri şi alte studii la fel de importante: „Aritmetica narativă la Ion Creangă", „Dan Barbilian - Ion Barbu", „Bacovia - câmpuri şi propagare", „Timpul psihologic la Thomas Mann" etc. Putem acum constata că cercul vicios al incompatibilităţii dintre limbajul poetic şi limbajul ştiinţific poate fi rupt numai prin efortul simultan al sensibilităţii lirice şi lucidităţii ştiinţifice. Aceste daruri însă nu le întâlnim aproape niciodată la acelaşi om, academicianul Solomon Marcus e un caz fericit.
În studiul „Un termen de referinţă pentru posibilităţile limbii române" dăm peste fraza următoare: „Ar fi o impietate să aplicăm o viziune culturală reducţionistă tocmai Poetului care (...) a manifestat o viziune totală asupra lumii şi a fost marcat, în creaţia sa poetică, de cele mai importante idei ştiinţifice şi filozofice ale timpului său".
Detractori recenţi ai lui Eminescu, dacă aveţi onoare, subscrieţi! Academicianul Solomon Marcus ştie ce spune.
Al. Serpens

Trimite email
vineri, 15 mai 2026 la 05:14:57 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București