Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Elevii nu îşi doresc uniforme

CNE condamnă decizia luată în CISTS

Elevii nu îşi doresc uniforme

Consiliul Naţional al Elevilor, unica structură reprezentativă a elevilor la nivel naţional, condamnă decizia luată astăzi (joi, 4 iunie 2015) în cadrul Comisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din cadrul Camerei Deputaţilor cu privire la iniţiativa legislativă a creşterii siguranţei în şcoli.

Comisia a decis să modifice textul iniţiativei astfel încât uniforma şcolară să devină obligatorie pentru toţi elevii din România.
Cu toate că iniţial varianta adoptată de către Senat reprezenta o nouă lege a siguranţei în unităţile de învăţământ, Comisia din cadrul Camerei Deputaţilor amendează substanţial legea primită de la Senat şi ajunge să o transforme într-o lege ce modifică actuala lege a siguranţei în şcoli, nr. 35/2007 , fapt ce încalcă principiul bicameralismului, ajungându-se ca actuala iniţiativă să aibă ample diferenţe de literă şi spirit faţă de cea susţinută iniţial.
Mai  mult, iniţiativa legislativă nu stipulează sursa de finanţare pentru uniformele obligatorii, o cerinţă sine-qua-non pentru a putea adopta demersuri în acest sens.
Consiliul Elevilor se declară dezamăgit mai ales de dorinţa Comisiei de a restrânge anumite drepturi constituţionale, prin impunerea uniformelor obligatorii. Conform articolul 53 din Constituţie,  ,,exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav".
„Nu observ că s-ar impune vreunul dintre condiţiile prevăzute în Constituţie pentru a îngrădi dreptul la liberă exprimare a elevului în şcoală, cât şi dreptul de acces gratuit la educaţie. Având în vedere că legea are ca scop creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, legătura dintre uniforme şi siguranţa în şcoli este minimă şi nu este atestată de niciun sondaj în acest sens. Nu consider opinată însuşi simpla prezenţă a uniformelor în cadrul acestei iniţiative, ca factor de sporire a siguranţei în şcoli", a declarat Horia Oniţa, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Obligativitatea uniformelor încalcă, în acelaşi timp, Legea Educaţiei Naţionale, ce precizează că învăţământul de stat este gratuit, principiul de liber acces la educaţie, cât şi decizia CCR nr. 558/2008 conform căreia implementarea uniformelor se realizează la consensul comun al conducerii şcolii, a părinţilor şi elevilor.
Consiliul Elevilor consideră că implementarea uniformelor obligatorii nu poate decât să inhibe comportamentul copiilor şi caracterul lor în formare, să ofere loc posibilităţilor de corupţie, prin contracte abuzive şi sume exagerate pentru piesele de uniformă, şi să creeze şi mai multe discrepanţe între elevii diferitelor şcoli dintr-o localitate.
În cazul în care iniţiativa va fi adoptată de către plenul Camerei Deputaţilor, reprezentanţii elevilor îşi asumă folosirea pârghiilor legale, sesizarea Avocatului Poporului, solicitarea adresată Preşedintelui României de a trimite legea la reexaminare, sau solicitarea constatării excepţiei de neconstituţionalitate, pentru respectarea drepturilor elevului în integralitatea lor.
Eusebiu-Mihail TUDOROIU,
Secretariatul Departamentului de Educaţie şi Comunicare (Relaţii Externe)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 23:49:44 Ora standard a Europei de Est