Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Prima rezoluţie privind viziunea elevilor asupra sistemului de învăţământ din România!

Elevii îşi exprimă opinia despre sistemul educaţional românesc

Prima rezoluţie privind viziunea elevilor asupra sistemului de învăţământ din România!

Consiliul Naţional al Elevilor lansează prima rezoluţie privind viziunea elevilor asupra sistemului de învăţământ din România!

După ce un număr de 7.000 chestionare a fost diseminat elevilor din 20 de judeţe, anumite probleme cât şi soluţii au fost identificate şi incluse în documentul pe care Consiliul Elevilor îl lansează astăzi, 21 iulie 2015.
Înaintată în faţa principalelor instituţii publice, rezoluţia a fost dezbătută în cadrul Adunării Generale Extraordinare de la Buzău în perioada 10-13 iulie 2015.
Curricula neactualizată, incorelată la aşteptările, nevoile şi interesele elevilor a fost recunoscută drept primul impediment în sistemul educaţional românesc. Consiliul Naţional al Elevilor salută o viitoare modificare a curriculei ce ar trebui să fie mult mai mult axată pe nevoile şi interesele principalilor actori ai sistemului de învăţământ.
Numărul mare de elevi dintr-o clasă, predarea teoretică şi lipsa practicii, lipsa abordării trandisciplinare, accentul ridicat pe materiile de Bacalaureat şi nerespectarea curriculei sunt alte bariere identificate. O evaluare semestrială a  profesorilor de către elevi în mod secret privind  ora de curs şi o evaluare lunară a opiniei elevului  privind starea sistemului de învăţământ din România, cât şi o fişă personalizată a fiecărui principal beneficiar al actului educaţiei în care să fie incluse abilităţile sale sunt îmbunătăţiri pentru care Consiliul Elevilor militează.
Reprezentativitatea în Consiliul de Administraţie va putea fi îmbunătăţită doar dacă Metodologia de Consiliu de Administraţie este modificată, dacă reprezentantul elevilor este anunţat de viitoarele şedinţe, iar deciziile luate sunt publicate la avizierul şcolii.
Un sistem de învăţământ axat pe elevi, în care este respectat Statutul lor aşa cum prevede şi articolul 80 alin.2 din Legea Educaţiei Naţionale, unde uniforma să nu fie obligatorie, iar în cazul introducerii ei, aceasta să fie oferită gratuit de către şcoală. Mai mult, manualele claselor a XI-a şi a XII-a trebuie să fie distribuite gratuit, numărul absenţelor regândit în cadrul notei la purtare şi să existe posibilitatea schimbării unui profesor.
Ziua Voluntariatului Semestrial, mai multe informaţii legate de activităţile nonformale cât şi parteneriate strategice cu ONG-uri sunt propuneri făcute de reprezentanţii elevilor pentru un sistem educaţional mai avansat.
Problemele abandonului şcolar cât şi a navetiştilor sunt impedimente. Mai mult, sistemul de evaluare şi notare trebuie restricţionat, în opinia elevilor. Excluderea mediilor generale din ciclul gimnazial ar mai fi un criteriu de departajare pentru admiterea în învăţământul preuniversitar cât şi apariţia a două tipuri de Bacalaureat sunt schimbări propuse de principalii actori ai actului educaţional.
Consiliul Elevilor a realizat prin această rezoluţie un pas foarte important în activitatea de reprezentativitate şi apărare a drepturilor elevilor din România. S-a reuşit expunerea poziţiilor ce au la bază nevoile exprimate de elevi, punând bazele unor noi relaţii de parteneriat.
Aici puteţi citi documentul: http://wedu.ro/pg/file/cne/read/65009446/rezolutie-privind-viziunea-reprezentantilor-elevilor-asupra-sistemului-de-invatamant
Despre Consiliul Naţional al Elevilor
Consiliul Naţional al Elevilor din România a fost înfiinţat în baza OMECT nr. 2782/2007. În prezent, Consiliul Elevilor funcţionează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin de ministru nr.4247 din 26.06.2010.
Consiliile Elevilor sunt singurele structuri care apără interesele elevilor la nivel local şi naţional, promotori ai dezvoltării climatului şcolar, dar şi un cadru de dezvoltare, de educaţie civică autentică şi de formare a unor cetăţeni responsabili.
Consiliul Naţional al Elevilor este structura care reprezintă în prezent peste 3.200.000 de elevi din România, fiind un factor important al democratizării şcolii şi încurajării relaţiei de parteneriat profesor-elev. Prin intermediul acestui cadru de organizare, elevii îşi pot alege reprezentanţii pe baza principiului legitimităţii, pot formula puncte de vedere specifice lor şi pot elabora propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şcolare.
Secretariatul Departamentrului de Educaţie şi Comunicare (Relaţii Externe)
Eusebiu-Mihail TUDOROIU

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 01:45:31 Ora standard a Europei de Est