Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Prima rectificare pozitivă semnificativă la Educaţie şi Cercetare, de 670 milioane de lei

Ministrul Educaţiei

Prima rectificare pozitivă semnificativă la Educaţie şi Cercetare, de 670 milioane de lei

Educaţia şi Cercetarea au primit 670 milioane de lei în plus la buget, prima rectificare pozitivă semnificativă, bani care vor fi folosiţi, printre altele, pentru drepturi din învăţământul preuniversitar obţinute în instanţă şi finanţare în universitar, a declarat, vineri, ministrul Sorin Cîmpeanu.

„Este prima rectificare pozitivă semnificativă la nivelul Ministerului. Practic, avem o suplimentare directă cu suma de 670 de milioane de lei. Ne exprimăm speranţa că vom avea aceeaşi înţelegere şi la următoarea rectificare bugetară, a spus ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Din cele 670 de milioane de lei, 560 de milioane de lei sunt pentru plata sentinţelor judecătoreşti din învăţământul preuniversitar, în avans pentru anul 2016.
De asemenea, au fost deblocate alte sume care pot fi folosite în educaţie şi cercetare.
„Avem alocări pentru învăţământul universitar de 120 de milioane de lei. De asemenea, aveam acoperite creşterile salariale de 5% din învăţământ din luna septembrie, pentru învăţământul superior sumele fiind incluse în bugetul Ministerului Educaţiei. Valoarea se ridică la 30 de milioane de lei pentru lunile care urmează - septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie. Avem un buget pe Educaţie de 12 milioane de lei pentru creşterea salariilor personalului nedidactic", a explicat Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei a mai spus că, pe lângă alocările salariale, mai sunt de rezolvat o serie de alte probleme cu impact naţional sau internaţional.
„La impact naţional mă refer la cei 44,5 milioane care se regăsesc ca finanţare pentru Institutul Cantacuzino. Suma acoperă atât datoriile la stat şi către părţi ale institutului, cât şi cheltuielile de funcţionare pentru lunile care au rămas până la sfârşitul anului. Din anul 2016 urmează să primească finanţare personalizată, prin legea bugetului de stat. Avem finanţare pe plus 13,8 milioane pentru cluburile sportive universitare. Avem finanţarea asigurată pentru cei 50 de lectori care predau limba română peste tot pe mapamond, se adaugă finanţare pentru organizarea conferinţelor de la Leipzig şi Berlin, România fiind ţara organizatoare. La acest nivel, suma se ridică la opt milioane de lei pentru Institutul Limbii Române", a adăugat Cîmpeanu.
Totodată, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice va avea, pentru prima dată după 55 de ani, o contribuţie egală cu a SUA pentru Programul Fulbright.
„Tot pentru prima oară, suntem în situaţia ca după 55 de ani de funcţionare a Programului Fulbright, e drept, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, România are aceeaşi contribuţie cu Statele Unite. Până acum, contribuţia Statelor Unite ar fi trebuit să fie egală cu cea a României, însă era mult mai mare, iar anul acesta s-au găsit posibilităţi pentru alocarea sumei de 500.000 de dolari, astfel încât bursele din Programul Fulbright să fie plătite la paritate de către statul român şi statul american", a mai spus ministrul.
Potrivit lui Cîmpeanu, prin rectificarea bugetară, există posibilitatea suplimentării cheltuielilor necesare pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Măgurele.
„Avem posibilitatea acum pentru suplimentarea efectivă a cheltuielilor pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Măgurele, un lucru pe care, de asemenea, îl consider foarte important. Avem cheltuieli de capital în sumă de 90 de milioane de lei alocate către obiectivele de investiţii finalizabile pe parcursul anului 2015. La acestea se adaugă cheltuiala din sold, în valoare de 190 de milioane de lei pentru universităţi şi o altă cheltuială din sold de 60 de milioane de lei pentru cămine-cantine, este vorba de învăţământul universitar, apoi 94 milioane pentru cercetare", a adăugat Cîmpeanu.
Elvira Gheorghiţa
Mediafax.ro

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 20:52:25 Ora standard a Europei de Est