Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Suedia, ajuns la a X-a ediţie

I.C.R. Stockholm organizează în perioada 16 - 18 octombrie

Festivalul „Zilele filmului românesc” în Suedia, ajuns la a X-a ediţie

Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează în perioada 16 - 18 octombrie festivalul „Zilele filmului românesc".

Festivalul de film se află la cea de-a X-a ediţie şi este unul dintre proiectele consacrate ale I.C.R. Stockholm. Această ediţie aniversară a festivalului dedicat cinematografiei româneşti contemporane va avea loc la cinematograful Victoria din centrul capitalei suedeze.
An de an festivalul a fost primit cu entuziasm atât de membrii diasporei, cât şi de publicul suedez şi presă, şi a inclus în repertoriul său cele mai recente filme româneşti, grupate în jurul unor teme. Printre selecţionerii de până acum ai festivalului de film românesc s-au numărat criticul de film Adina Brădeanu şi jurnalistul şi criticul de film Hynek Pallas. Curatorul acestei ediţii a Zilelor filmului românesc este criticul de film român Andrei Rus.
Sub titulatura Noul Cinema Românesc: două generaţii, festivalul prezintă filme noi, multe dintre ele distinse cu premii internaţionale: lungmetraje lansate în 2015 semnate de regizori recunoscuţi (Comoara, regia Corneliu Porumboiu, Un etaj mai jos, regia Radu Muntean, De ce eu? regia Tudor Giurgiu), debuturi ale unor tineri regizori (Autoportretul unei fete cuminţi, debutul în lungmetraj al Anei Lungu), documentare experimentale (După tăcere, regia Vanina Vignal şi Al doilea joc, regia Corneliu Porumboiu) şi scurtmetraje premiate.
Din repertoriul festivalului fac parte scurtmetrajele de ficţiune: Artă (regia Adrian Sitaru) şi 12 zile (regia Tudor Cristian Jurgiu), This time, last year (regia Ana-Maria Savin), Black Friday (regia Ruxandra Stroe), Luna de miere (regia Sebastian Mihăilescu), Idle (regia Raia al Souliman) şi scurtmetrajul documentar Gutuiul japonez (regia Mara Trifu).
După ce, de-a lungul anilor, festivalul a prezentat filme româneşti recente în Suedia (la Stockholm, Göteborg, Vasteras, Lund şi Malmo), în acest an festivalul se extinde în Norvegia, cu o ediţie pilot găzduită de Cinemateca din Oslo în perioada 18-20 noiembrie. Programul integral al festivalului poate fi consultat pe site-ul I.C.R. Stockholm.
Ioana Leca,
coordonator de proiecte la I.C.R. Stockholm
 
Noul Cinema Românesc: două generaţii
După aproape un deceniu în care cineaştii Noului Val Românesc au cultivat în filmele lor firescul cu origini în realism, descriind diverse contexte particulare ce, împreună, ofereau o imagine asupra contextului social general, în ultimul timp se poate observa o din ce în ce mai pregnantă apropiere de genurile cinematografice clasice. Asta nu înseamnă, bineînţeles, decât că pornind de la propriile lor preocupări tematice şi formale de până acum, ajung să se joace cu diverse convenţii asimilabile unor demersuri non-auctoriale.
Astfel, în „Un etaj mai jos", Radu Muntean asociază temei pregnante a filmelor sale, a bărbatului aflat în faţa unei dileme morale, o structură de thriller psihologic, construind un suspans provenit din două surse - a lipsei de certitudini că antagonistul suspectat de el a fi criminalul vecinei de mai jos a săvârşit cu adevărat fapta şi a laşităţii de a acţiona pentru soluţionarea cazului. Tudor Giurgiu se pliază, în „De ce eu?", chiar mai fidel pe o structură clasică de film politic, pornind de la cazul real al sinuciderii unui procuror aflat în plină anchetă de corupţie la nivel înalt, descriind parcursul anevoios al acesteia şi urmărind procesul de măcinare treptată a încrederii protagonistului într-o rezolvare corectă a situaţiei. În esenţă, însă, ambii cineaşti sondează implicit, ca în trecut, diverse aspecte cu relevanţă socială directă: lipsa implicării sociale (în cazului primului), respectiv corupţia sistemică acută din România debutului anilor 2000 (în cel de-al doilea).
Cazul lui Corneliu Porumboiu e uşor diferit. Cochetând şi anterior, în „Poliţist, adjectiv", cu filmul de gen (policier), în recentul „Comoara" continuă să chestioneze ludic chiar mecanismele de funcţionare ale unei formule narative utilizate insistent în istoria cinematografului. De data aceasta, Porumboiu vizitează genul filmului de aventuri, însă doar la suprafaţă. De fapt, la o privire mai atentă „Comoara" e tot o comedie cu accente absurde despre fascinaţia şi nebunia de a căuta în zone unde restul societăţii, mânată de atitudinea cinică contemporană, nu s-ar încumeta să se afunde. Porumboiu maschează ceva mai mult decât Muntean şi Giurgiu substratul social al discursului său, însă acesta irumpe din când în când cu tărie.
Ana Lungu construieşte, pe de altă parte, în „Autoportetul unei fete cuminţi", debutul său individual în lungmetraj (primul film, „Burta balenei", îl realizase în tandem), unul dintre foarte puţinele portrete feminine complexe din cinematografia română contemporană. Cu cel puţin un deceniu mai tânără decât membrii marcanţi ai Noului Val Românesc, ea e mai degrabă interesată de mecanisme particulare ale existenţei protagonistei sale, decât de reprezentarea unei fresce sociale. Aceasta este, de altfel, una dintre tendinţele noilor generaţii de cineaşti din România, din ce în ce mai detaşaţi de realismul de factură vérité transformat de reprezentanţii Noului Val într-o adevărată ştampilă stilistică. Dacă ne gândim doar la acest film şi la scurtmetrajele din selecţia festivalului, toate aparţinând unor regizori foarte tineri, devine clară diversitatea de teme şi de abordări prezente în cinematografia românească actuală.
Există diversitate şi la nivelul documentarelor româneşti. Însă „Al doilea joc" (regie Corneliu Porumboiu) şi „După tăcere" (regie Vanina Vignal), pe care le veţi putea viziona în cadrul festivalului, sunt două exemple de cinema non-ficţional aparte, ambele chestionând, în feluri diferite, posibilităţile cinematografului de a reda memoria, dar şi de a nu denatura realitatea până la ficţionalizarea ei. Sunt, cu alte cuvinte, două dintre foarte, foarte puţinele exemple de apropiere a filmului românesc de zone de experiment. Şi sunt şi foarte incitante.  
Andrei Rus,
selecţioner al acestei ediţii a festivalului „Zilele filmului românesc" în Suedia
Trimite email
sâmbătă, 27 aprilie 2024, 01:19:09 Ora de vară a Europei de Est