Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Arii protejate din județul Bihor (VI)

Serialul nostru

Arii protejate din județul Bihor (VI)

Săptămâna trecută, v-am prezentat rezervația naturală Pădurea Rădvani atribuită în custodie Direcției Silvice Oradea și heleșteele Cefa. La ediția de astăzi, vom pătrunde în lumea preistorică a dinozaurilor. Cele mai cunoscute situri fosilifere au fost descoperite în depozite din Vestul Europei: în Anglia, Belgia și în Spania. La aceste situri se adaugă și depozitul de bauxită de la Cornet - Lentila 204 – județul Bihor, descoperit în 1978. Lentila 204 Cornet este rezervație naturală paleontologică, atribuită în custodie Muzeului Þării Crișurilor din municipiul Oradea.

 Lentila 204 Cornet


  
Lentila a fost descoperită prin foraje în anul 1978. În timpul exploatării, minerii Ioan Bumb și Petru Lele au găsit trei vertebre în bauxită în Lentila 204, în mina Brusturi. Prezența oaselor a fost ulterior confirmată de geologul Emilia Tallodi, apoi situl a fost cercetat de către specialiștii de la Muzeul Þării Crișurilor: Tiberiu Jurcsak și Elisabeta Popa, care au constatat faptul că a fost descoperit un mod de fosilizare cu totul neobișnuit – în bauxită, iar oasele găsite aparțin unui grup de dinozauri. Cercetările în perimetrul sitului au continuat până în 1982, în colaborare cu Institutul de Geologie și Geofizică București, iar în 1994 cercetările s-au derulat sub conducerea muzeografului Erika Posmoșanu, în colaborare cu Universitatea din Bristol – Anglia.
Situl fosilifer Cornet - Lentila 204 are o recunoaștere internațională în primul rând datorită faptului că este unicul sit din lume în care vertebrele sunt conservate în bauxită. Este unul dintre cele mai bogate depozite fosilifere din Europa în resturi de reptile zburătoare și păsări. Fauna de dinozauri prezintă similarități cu cea identificată în Anglia, dar la Cornet speciile au dimensiuni mai reduse datorită izolării geografice.
Acumularea de vertebrate de la Cornet a fost depozitată într-un mediu carstic, ca parte a unui sistem de doline, probabil pe una din insulele Mării Tethys.
Fauna de vertebrate din Cretacicul timpuriu este dominată de dinozauri ornithopozi: Dryosauridae g. et. sp., Valdosaurus canaliculatus, Camptosaurus sp. Iguanodon atherfieldensis. Resturile scheletice ale unor reptile zburătoare (pterosauri) sunt rare, dar s-a reușit identificarea a trei reprezentanți: Gallodactylus, Dsungaripterus și un Ornithocheirid (Jurcsák et Popa, 1983, 1984). Păsările au fost studiate de către dr. Eugen Kessler - Universitatea Cluj și au fost determinate două specii noi: Eurolimnornis corneti Kessler et Jurcsák 1986 și Paleocursornis biharicus Kessler et Jurcsák 1986.
Importanța paleogeografică: prezența lui Iguanodon crește importanța sitului, deoarece dacă în Europa de Vest acest taxon este abundent în depozitele Wealdiene, în Europa Centrală și de Est iguanodontidele sunt relativ slab reprezentate, iar situl de la Cornet aduce noi argumente în răspândirea geografică a acestui grup.
Importanța științifică a sitului fosilifer de la Cornet este atestată nu numai de numărul mare de specialiști străini care au vizitat situl și colecția de la Muzeu, dar și de interesul canalului de televiziune Learning Channel din cadrul postului de televiziune Discovery Channel, care în 1996 a filmat Lentila 204 și a prezentat de mai multe ori, în cadrul serialului Discovery – Science.cercetările întreprinse de specialiștii de la Muzeul Þării Crișurilor.

biolog Dorina Radoveț 

inginer Felicia Enache                                                  

Trimite email
marți, 9 iunie 2026 la 15:24:40 Ora de vară a Europei de Est