Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Arii protejate din județul Bihor (VI)

Serialul nostru

Arii protejate din județul Bihor (VI)

Săptămâna trecută, v-am prezentat rezervația naturală Pădurea Rădvani atribuită în custodie Direcției Silvice Oradea și heleșteele Cefa. La ediția de astăzi, vom pătrunde în lumea preistorică a dinozaurilor. Cele mai cunoscute situri fosilifere au fost descoperite în depozite din Vestul Europei: în Anglia, Belgia și în Spania. La aceste situri se adaugă și depozitul de bauxită de la Cornet - Lentila 204 – județul Bihor, descoperit în 1978. Lentila 204 Cornet este rezervație naturală paleontologică, atribuită în custodie Muzeului Þării Crișurilor din municipiul Oradea.

 Lentila 204 Cornet


  
Lentila a fost descoperită prin foraje în anul 1978. În timpul exploatării, minerii Ioan Bumb și Petru Lele au găsit trei vertebre în bauxită în Lentila 204, în mina Brusturi. Prezența oaselor a fost ulterior confirmată de geologul Emilia Tallodi, apoi situl a fost cercetat de către specialiștii de la Muzeul Þării Crișurilor: Tiberiu Jurcsak și Elisabeta Popa, care au constatat faptul că a fost descoperit un mod de fosilizare cu totul neobișnuit – în bauxită, iar oasele găsite aparțin unui grup de dinozauri. Cercetările în perimetrul sitului au continuat până în 1982, în colaborare cu Institutul de Geologie și Geofizică București, iar în 1994 cercetările s-au derulat sub conducerea muzeografului Erika Posmoșanu, în colaborare cu Universitatea din Bristol – Anglia.
Situl fosilifer Cornet - Lentila 204 are o recunoaștere internațională în primul rând datorită faptului că este unicul sit din lume în care vertebrele sunt conservate în bauxită. Este unul dintre cele mai bogate depozite fosilifere din Europa în resturi de reptile zburătoare și păsări. Fauna de dinozauri prezintă similarități cu cea identificată în Anglia, dar la Cornet speciile au dimensiuni mai reduse datorită izolării geografice.
Acumularea de vertebrate de la Cornet a fost depozitată într-un mediu carstic, ca parte a unui sistem de doline, probabil pe una din insulele Mării Tethys.
Fauna de vertebrate din Cretacicul timpuriu este dominată de dinozauri ornithopozi: Dryosauridae g. et. sp., Valdosaurus canaliculatus, Camptosaurus sp. Iguanodon atherfieldensis. Resturile scheletice ale unor reptile zburătoare (pterosauri) sunt rare, dar s-a reușit identificarea a trei reprezentanți: Gallodactylus, Dsungaripterus și un Ornithocheirid (Jurcsák et Popa, 1983, 1984). Păsările au fost studiate de către dr. Eugen Kessler - Universitatea Cluj și au fost determinate două specii noi: Eurolimnornis corneti Kessler et Jurcsák 1986 și Paleocursornis biharicus Kessler et Jurcsák 1986.
Importanța paleogeografică: prezența lui Iguanodon crește importanța sitului, deoarece dacă în Europa de Vest acest taxon este abundent în depozitele Wealdiene, în Europa Centrală și de Est iguanodontidele sunt relativ slab reprezentate, iar situl de la Cornet aduce noi argumente în răspândirea geografică a acestui grup.
Importanța științifică a sitului fosilifer de la Cornet este atestată nu numai de numărul mare de specialiști străini care au vizitat situl și colecția de la Muzeu, dar și de interesul canalului de televiziune Learning Channel din cadrul postului de televiziune Discovery Channel, care în 1996 a filmat Lentila 204 și a prezentat de mai multe ori, în cadrul serialului Discovery – Science.cercetările întreprinse de specialiștii de la Muzeul Þării Crișurilor.

biolog Dorina Radoveț 

inginer Felicia Enache                                                  

Trimite email
luni, 8 decembrie 2025 la 04:47:35 Ora standard a Europei de Est