Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

O sută de specialiști și studenți români au participat la Săptămâna Sustenabilităţii EFdeN

În perioada 21-27 noiembrie

O sută de specialiști și studenți români au participat la Săptămâna Sustenabilităţii EFdeN

Cele mai importante teme dezbătute au fost: Inovaţia, Sustenabilitatea, Oraşele Inteligente, Energia, Educaţia, Responsabilitatea faţă de societate şi mediu.

La dezbateri au participat reprezentanţi din companii, instituții, ONG-uri şi studenţi, au fost identificate probleme și găsite soluții, pentru evoluția comunității și eficientizarea clădirilor.
În perioada 21-27 noiembrie 2016, EFdeN, echipa de tineri cercetători care a proiectat și construit una dintre cele mai sustenabile locuințe din Europa, a organizat a doua ediție a Săptămânii Sustenabilității. Evenimentul a avut loc la casa solară EFdeN. Scopul dezbaterilor găzduite timp de 7 zile a fost identificarea problemelor de educație, cercetare și mediu cu care se confruntă România și găsirea soluțiilor pentru acestea. 
„Când identificăm probleme, de multe ori primul instinct este să găsim vinovați și de cele mai multe ori vinovații sunt alții. La discuții am încercat să vedem mai degrabă ce poate să facă fiecare, astfel încât împreună să obținem rezultate concrete. Printre soluțiile găsite sunt organizarea unor laboratoare de inovare, crearea de cursuri de prim ajutor pentru profesori și studenți, cursuri de mentorat pentru profesori, cursuri despre responsabilitatea față de mediu pentru profesori și studenți, implicarea companiilor în universități prin oferirea de produse, servicii și consultanță, toate oferite pro-bono de participanții la discuții," a declarat Ana Maria Ghiţă, organizator Săptămâna Sustenabilității.
Se poate inova în România?
Aceasta a fost tematica mesei de discuții din ziua de luni, Ziua Inovaţiei. Răspunsul este unul afirmativ, inovația nu înseamnă numai inventarea unor lucruri noi, ci folosirea creativă a resurselor disponibile, punerea lor împreună într-un mod inedit. Drumurile bătătorite sunt ușor de parcurs, însă pentru a inova este nevoie de a străbate drumuri necunoscute,  creativitate, soluţii noi și eficiente la aceleași probleme.
Marți, Ziua Sustenabilității, a adus în discuție importanța conștientizării populației în ceea ce privește consumul responsabil al resurselor actuale, idei care pot fi propagate de fiecare în propriile comunități. Discuţia s-a orientat către folosirea materialelor sustenabile în construcţia clădirilor, acesta fiind un factor care influenţează în mod direct sănătatea oamenilor, ţinând cont de faptul că oamenii petrec 77.5% din viață în interiorul acestora.
La discuţiile de miercuri, Ziua Oraşelor Inteligente, au participat reprezentanţi ai mediului universitar din construcţii, arhitectură şi urbanism, reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, împreună cu reprezentanţi ai mediului privat şi dezvoltatori imobiliari. Concluzia a fost că, doar lucrând împreună, multidisciplinar, organizațiile publice, private, academice şi ONG-uri, pot contribui la dezvoltarea orașului București, pentru a diminua emisiile de CO2 generate de clădiri, la momentul actual reprezentând 36% din emisiile totale.
În Ziua Energiei s-a pus accentul pe dezvoltarea şi încurajarea energiei regenerabile în România şi facilitarea procesul birocratic, pentru a crea posibilitatea asigurării propriei energii electrice cu putere solară, folosind panouri fotovoltaice. România are șansa să devină prima ţară 100% independentă energetic, la momentul actual energia verde reprezentând 52% din mixul energetic românesc, unul dintre cele mai mari procente din Europa. Doamna Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a participat live la discuții și a oferit noutăţi în legătură cu Strategia Energetică Națională.
Sesiunea de dezbateri din Săptămâna Sustenabilității, s-a încheiat cu Ziua Educației, unde s-au propus viitoare colaborări între instituții și ONG-uri, concluzionând că voluntariatul are un rol foarte important în formarea noilor profesioniști, oferind posibilități de dezvoltare atât personală, cât și profesională.
Studenții au putut asista de-a lungul săptămânii la discuții și participa la workshop-urile tematice care au avut loc în fiecare zi la casa EFdeN, unde au avut ocazia de a experimenta aplicații de realitate augmentată, recicla sau căuta soluții de eficientizare pentru reducerea consumului și creșterea confortului.
Sâmbătă, la Ziua EFdeN, casa solară a fost deschisă publicului larg, căruia i s-au comunicat viitoarele obiective ale echipei, printre care cea de-a treia reprezentare a României la cea mai importantă competiție de arhitectură și tehnologii integrate, Solar Decathlon, ediția Middle East 2018 din Dubai, industrializarea casei EFdeN și proiectul EnergiaTa.
Duminică, Ziua Responsabilității, a fost dedicată copiilor, unde cei mici împreună cu familia au putut învăța, în mod interactiv, despre ce înseamnă o alimentație sănătoasă, care este amprenta ecologică a familiei, cum pot ajuta la protecția mediului, şi să îşi testeze creativitatea la un atelier interactiv de teatru. Surpriza zilei a fost depistarea rolului copiilor în responsabilizarea părinților, atunci când au aflat împreună de ce 1kg de cașcaval generează 8.784 de grame de CO2 față de 1 kg de mere care este responsabil doar de 70 de grame de CO2 emise în atmosferă.
Prima ediție a Săptămânii Sustenabilității a fost organizată în 2015, odată cu finalizarea reconstrucției în București a casei EFdeN și lansarea acesteia ca EFdeN 4C Primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort, prototip care a participat la Solar Decathlon Europe 2014, la Versailles. Evenimentul Săptămâna Sustenabilității își dorește să devină o tradiție prin care să adune la aceeași masă, într-un cadru informal, oameni pasionați din medii și domenii diferite, care își propun să se implice în schimbare.
Despre EFdeN
EFdeN este un ONG alcătuit din studenți de la arhitectură, inginerie, comunicare și management care a reprezentat România în finala competiției de case solare Solar Decathlon Europe din 2014, în Franța, alături de 19 echipe din 15 țări și 4 continente. În prezent, locuința EFdeN este Primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort din România ce poate fi vizitat la adresa Bd. Pache Protopopescu, Nr 66 București. Studenții au numeroase planuri de viitor printre care şi participarea la următoarea ediţie a  competiţiei Solar Decathlon Middle East 2018 ce va avea loc în Dubai.
Nicoleta Vărzaru

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 14:22:29 Ora standard a Europei de Est