Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Raportul de activitate al doamnei deputat Cherecheș Florica

Sesiunea februarie-iunie 2017

Raportul de activitate al doamnei deputat Cherecheș Florica

17 declaraţii politice, 30 luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaților, 21 întrebări/interpelări adresate miniştrilor, 18 propuneri legislative inițiate sau susținute

Astfel s-ar putea cuantifica activitatea mea de deputat în prima sesiune parlamentară a anului 2017, ca vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, și secretar al Grupului de deputați PNL.
Pe lângă astea, activitatea a constat în  participare la conferinţe interne și internaționale, la dezbateri şi grupuri de lucru, întâlniri și audiențe cu cetățeni şi promovarea Oradiei în ţară şi în străinătate. De asemenea, sunt președintele Grupului ecumenic de rugăciune din Parlamentul României, format din aproximativ 30 de deputați și senatori, grup care organizează Micul dejun cu rugăciune al Parlamentului, eveniment de talie internațională, care aduce împreună politicieni și lideri din toate sferele societății, din România și din străinătate.
Declarațiile politice au atins subiecte precum: necesitatea dezvoltării și promovării învățământului profesional în sistem dual, necesitatea orientării școlare în planificarea carierei elevilor, deficitul de forță de muncă, adoptarea unui cadru legislativ favorabil continuării activității ONG-urilor, înlocuirea ambulanțelor uzate fizic și moral, care nu mai salvează vieți ci le pun în pericol, flexibilizarea Codului muncii, și adaptarea lui la condițiile din realitatea mediului economic, sprijinirea femeilor aflate în criză de sarcină, nevoia de stabilitate și predictibilitate în toate domeniile, protecția mediului etc.
În urma identificării unor probleme sau a sesizărilor primite la Biroul parlamentar, am formulat întrebări către miniștrii de resort, cu privire la: strategia pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor români la testele internaționale, organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de directori în învățământul preuniversitar, problemele cu care se confruntă învățământul profesional în sistem dual, respectarea programului de guvernare cu privire la achiziția celor 3.000 de ambulanțe promise în campania electorală, buna funcționare a sistemului de învățământ, generalizarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii şi elevii din  unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, rezolvarea problemei mirosului neplăcut generat de Ferma de porci din Oradea, acordarea de subvenții de la bugetul de stat ONGurilor care oferă servicii sociale persoanelor vulnerabile din județul Bihor.
Alături de alți colegi parlamentari PNL în această sesiune parlamentară am depus inițiative legislative pe următoarele teme: combaterea ambroziei, neimpozitarea pensiilor din România, revenirea la alegerea primarului în două tururi de scrutin, modificarea Codului penal în privința violenței în familie, înființarea Registrului național pentru doctorate etc.
De asemenea, la Legea bugetului de stat, am depus amendamente prin care am solicitat suplimentarea bugetului pentru generalizarea programului „Masă la şcoală", triplarea numărului de burse pentru învăţământul profesional, din anul școlar 2017-2018, generalizarea programului „Şcoală după școală", suplimentarea numărului de consilieri de orientare școlară în ciclul gimnazial. Am depus, de asemenea, amendamente la Proiectul legii pentru aprobarea OUG 81/2016, Legea învățământului profesional, solicitând obligaţia de acordare a unor beneficii fiscale operatorilor economici care sunt parteneri ai unităţilor de învăţământ, în cadrul învăţământului profesional dual și susținând implicarea agenților economici în selectarea elevilor, profesorilor și directorilor unităților de învățământ profesional în sistem dual.
Am participat la mai multe conferinţe şi evenimente, dintre care amintesc: Marșul pentru viață 2017; Dezbaterea organizată la Parlament de Coaliția pentru Familie; Întâlnire cu reprezentanți ai UNICEF pe tema protecției copilului; Gala voluntarilor în domeniul social; Conferință internațională pe educație la Geneva, în Elveția; Conferința națională pe educație; Delegație la Bratislava cu alți trei membri ai comisiei de învățământ, pentru schimb de experiență; Dezbatere la Parlament pe violența în familie; Recepţia de 4 Iulie oferită de Ambasada SUA la Bucureşti. Am organizat și am participat la câteva întâlniri de lucru cu experți în educație, politici publice și reprezentanți ai mediului de afaceri, în care am discutat despre învățământul profesional dual. Am continuat, de asemenea, demersurile la Ministerul Mediului și al Sănătății, pentru rezolvarea problemei mirosurilor neplăcute generate de Ferma de porci Nutripork.
Pe plan politic, responsabilitățile mele decurg din funcțiile ce le dețin în cadrul PNL și anume: vicepreședinte PNL Oradea, vicepreședinte PNL Bihor și președinte OFL Oradea.
Deputat Cherecheș Florica

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 11:47:48 Ora standard a Europei de Est