Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

,,Studenții trebuie să cunoască ceea ce... putem să facem pentru ei”

Deputat Ioan Cupșa a participat la Școala de vară internațională Jean Monnet

,,Studenții trebuie să cunoască ceea ce... putem să facem pentru ei”

Miercuri, 12 iulie 2017, domnul deputat Ioan Cupșa a participat la Școala de vară internațională Jean Monnet intitulată ,,Pregătiți pentru piața muncii", organizată de Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea, în perioada 10 - 15 iulie 2017.

La întâlnirea cu cei peste 20 de studenți, proveniți de la universități din țară și din străinătate (Moldova, Ucraina), deputatul Cupșa a susținut o prelegere cu titlul ,,Proces decizional și dialog social. Relația Parlamentul României - cetățean - Uniunea Europeană".
„Am convingerea că studenții trebuie să cunoască ceea ce noi, ca oameni politici și reprezentanți ai lor, putem să facem pentru ei, în domeniile în care s-au pregătit, indiferent dacă, la finalizarea studiilor universitare, vor lucra în mediul public, privat sau ONG. În aceeași măsură în care noi avem datoria  să ne îndreptăm spre ei, și ei trebuie să ne contacteze, să intre într-un dialog real și, astfel, să participe, alături de noi, la procesul legislativ de la nivel național, la adoptarea legilor care le vizează domeniile lor de competență și interes, precum și să participe, alături de noi, legiuitorii naționali, la procesul decizional european, conform atribuțiilor pe care Parlamentul României le are în acest sens", a declarat Ioan Cupșa.
Pe parcursul unei ore și jumătate, deputatul Cupșa le-a vorbit studenților, raportându-se la experiența sa de parlamentar aflat la cel de-al doilea mandat, despre: etapele procedurii legislative a Camerei Deputaților; despre rolul Parlamentului României și, în particular, al Camerei Deputaților, în transpunerea legislației europene în legislație națională; despre câteva dintre proiectele de legi aflate, acum, pe masa Camerei. În contextul abordării acestor teme, deputatul Ioan Cupșa le-a prezentat instrumentele de care dispune un parlamentar în activitatea sa specifică, ocazie cu care a pus un accent special pe importanța dialogului social în influențarea procesului decizional, afirmând că legile rezultate în urma unui astfel de dialog cu cetățenii sunt cele care vor răspunde, în mod real, nevoilor acestora. De asemenea, o parte importantă a dezbaterilor, a schimburilor de idei, dintre deputatul Cupșa și studenți, s-au axat asupra oportunității adoptării si a posibilului conținut al unei legi a lobby-ului în România, activitate specifică de influențare a procesului decizional, bazată pe principiile legalității, transparenței, profesionalismului și a corectei reprezentări a intereselor private și publice. (C.M.)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 17:33:14 Ora standard a Europei de Est