Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Arii protejate din județul Bihor (IX)

Serialul nostru

Arii protejate din județul Bihor (IX)

Săptămâna trecută am relatat tainele rezervației paleontologice Locul fosilifer de pe Dealul Șomleului, în această săptămână continuăm explorarea cu rezervația naturală Gruiul Pietrii – arie protejată atribuită în custodie Muzeului Þării Crișurilor.

Rezervația naturală Gruiul Pietrii


 Rezervația naturală Gruiul Pietrii este reprezentatǎ prin punctul fosilifer cu vertebrate din Triasicul mediu, aflat în comuna Lugașu de Sus. Comoara pe care o adăpostește această rezervație (oase izolate conservate în calcare noduloase cenușii) a fost descoperită în 1964 de către geologul Dumitru Istorescu. Încadrarea stratigrafică a punctului fosilifer arată vârsta Triasic mediu: Anisian.
Rezervația este reprezentată prin două aflorimente situate pe partea stângă a drumului forestier și un afloriment situat pe partea dreaptă, importante depozite fosilifere de vârstă anisiană – Triasic mediu, cu resturi de nevertebrate și vertebrate, dintre care o importanță deosebită o reprezintă reptilele.
Fauna de vertebrate marine triasice de la Gruiul Pietrii, Lugașu de Sus, reprezintă cea mai veche asociație faunistică de vertebrate din România (o faună veche de aproximativ 220 milioane de ani). Importanța sitului fosilifer se datorează în primul rând diversității faunei marine, care conține pești, reptile din grupe variate (Encrinus liliiformis, Henodus, Placochelys, Acrodus cf. lateralis, Nothosaurus transsylvanicus, Tanystropheus biharicus) și o gamă largă de nevertebrate.
Taxonul cel mai important din această asociație faunistică este Tanystropheus biharicus, care este o specie nouă pentru știință, iar holotipul, o vertebră cervicală este păstrată în Muzeul Þării Crișurilor, alături de alte 400 de eșantioane sau specimente preparate.
Cercetările româno – franceze au subliniat importanța paleontologică și paleogeografică a faunei de vertebrate marine de la Gruiul Pietrii, Lugașu de Sus în complex european, fiind comparabile cu faunele din Europa Centrală și de Vest: Germania, Italia, Elveția.
În județul Bihor, pe lângă rezervațiile paleontologice descrise deja în edițiile anterioare: Locul fosilifer de pe Dealul Șomleu, Calcarele Tortoniene de la Tășad și Lentila 204 Cornet și Gruiul Pietrii, mai există câteva:
Calcarele cu hipuriți de la Valea Crișului: sunt amplasate la nord de localitatea Bratca, pe Valea Negruții. Această zonǎ reprezintă de fapt un recif de rudiști constituit dintr-o colonie de milioane de indivizi, înghesuiți și suprapuși, ce formează un perete compact de circa 15 m grosime.
Calcarele tortoniene de la Miheleu – care prezintă resturi de  Lamelibranhiate, viermi, corali și concrețiuni de alge calcaroase.
Locul fosilifer din Valea Lionii-Peștiș – prezintă resturi de reptile triasic mediu, afloriment de marnocalcare, șisturi marnoase cenușiu-verzui, calcare lumaselicecu crinoidee și lamelibranhiate.
Calcarele cu hipuriți din Valea Crișului – prezintă recifuri în calcarele de Gosaru. Calcare cu rudiști poziționați verical – Recif ”in situ” cu 12 specii de rudiști.
Locul fosilifer de la Cornițel  - prezintă resturi de plante fosile în depozite argilo-marnoase pliocene.

Cu această relatare, am încheiat prezentarea rezervațiilor paleontologice de la nivelul județului Bihor.


 Agenția pentru Protecția Mediului Bihor,
director executiv, ec. Cǎlin MOCAN
Serviciul implementare politici de mediu – Compartiment Protecția Naturii
ing. Monika Ciupleu, șef serviciu,
biolog drd. Dorina Radoveț,
ing. Felicia Enache, consilier principal

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 23:15:41 Ora standard a Europei de Est