Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

5 octombrie 1919 - Nașterea Liceului clasic-modern „Emanuil Gojdu”

În decembrie 1937, apare revista școlii „Țara visurilor noastre”

5 octombrie 1919 - Nașterea Liceului clasic-modern „Emanuil Gojdu”

Liceul „Emanuil Gojdu" a luat ființă prin fuziunea Liceului Real Român de Stat, moștenitorul Școlii Arhireală de Stat austro-ungar, și Liceul clasic-modern „Emanuil Gojdu", care pe 5 octombrie 1919 își deschidea porțile.

În 1919, statul român a preluat Școala Arhireală de Stat și s-a creat Liceul Real Român de Stat. În același an, Resortul de culte și instrucție publică al Consiliului Dirigent, prin actul oficial nr. 5742 din 16 iunie 1919, hotărăște înființarea în Oradea-Mare a primului liceu românesc, Liceul „Emanuil Gojdu", începând cu 1 septembrie 1919. Prin decizia 7569/1919, Ioan Pop, profesor de limbi clasice, este numit directorul Liceului clasic-modern „Emanuil Gojdu", care a funcționat, timp de un an, în edificiul Școlii normale de stat pentru Băieți „Iosif Vulcan", situat în curtea sălii de sport, dinspre Cele Trei Crișuri. Pe 2 octombrie 1919 a avut loc constituirea corpului profesoral. Cum înscrierea elevilor a continuat și în luna septembrie, deschiderea solemnă a anului școlar, la nou înființatul Liceu clasic-modern „Emanuil Gojdu", a avut loc pe 5 octombrie 1919. În toamna anului 1920, Liceul Real Român a fuzionat cu Liceul clasic-modern „Emanuil Gojdu", iar noua instituție s-a mutat în clădirea de pe strada Spiru Haret și Aleea Romană, unde funcționează și azi.
Clădirea liceului s-a construit în anul 1896 și a fost prevăzută cu demisol, parter și două etaje. Edificiul a fost realizat după planurile inginerului șef al orașului, Busch David, și a inginerului Knapp Ferenc, ultimul fiind și executantul lucrării. Valoarea investiției s-a ridicat la 488.000 coroane. Odată cu școala s-a construit și sala de sport, după proiectul inginerului Busch David. Împreună cu sala de gimnastică, imobilul avea, inițial, 45 de încăperi. Clădirea de pe colț, de pe strada Cele Trei Crișuri, a fost construită în 1894, de familia Sonnenwirth, pentru locuințe. Achiziționarea ei este aprobată de către Comitetul Școlar prin Procesul-verbal nr. 174 din 9 mai 1938, și va adăposti secția maghiară. Elevii intrau pe poarta  nr. 3, din strada Cele Trei Crișuri, în curtea sălii de gimnastică. De aici se putea intra în curtea Liceului „Emanuil Gojdu", printr-o poartă masivă de stejar, respectiv în curtea Școlii Normale „Iosif Vulcan", printr-o poartă similară. În perioada interbelică, averea liceului consta într-o bibliotecă pentru uzul cadrelor didactice, care conținea cărți vechi de pe vremea regelui Matei Corvin și cronici vechi maghiare, precum și colecții de reviste. Erau amenajate biblioteci în fiecare sală de clasă, iar școala mai deținea un laborator de fizică și chimie; o colecție de științe naturale; sală de gimnastică; sală de muzică; atelier de fotografie; atelier de lucru manual; hărți geografice și istorice; colecția sălii de desen și sala de religie.
Internatul liceului, în 1921-1922, avea capacitate de 130 de elevi. Aceștia trebuiau să aducă fiecare alimente în natură: 300 kg grâu, 100 kg porumb, 150 kg cartofi, 20 kg fasole, 6 kg untură, 2 metri cubi lemne, 30 ouă, un prosop pentru bucătărie, un sac, o linguriță, o furculiță, un cuțit, 2 farfurii de tablă. Mai aveau de achitat și o taxă de 500 de coroane. În martie 1926, profesorii liceului au decis să se constituie în asociația culturală Universitatea Liberă „Emanuil Gojdu", al cărei președinte a fost Teodor Neș. Scopul său a fost desfășurarea de „propagandă culturală în orașele și satele din județul Bihor și educație artistică și sportivă a elevilor". La inițiativa profesorului Augustin Cosma, în decembrie 1937, apare revista școlii „Țara visurilor noastre", care s-a bucurat și de aprecierea istoricului Nicolae Iorga.
În urma Dictatului de la Viena, liceul supraviețuiește doar cu o secție română în cadrul Liceului „Szent Lazslo". După cel de-al Doilea Război Mondial, în 5 decembrie 1944, ia ființă Liceul Român de Stat, iar din septembrie 1945 redevine „Emanuil Gojdu". În perioada 1 aprilie 1946 - 26 iulie 1948, școala este confesionalizată, purtând denumirea de Liceul confesional ortodox român. Anul următor, pe 14 noiembrie 1946, în clădirea liceului s-a deschis Școala muncitorească serală a organizației județene a Partidului Comunist Român. Liceul, devenit, în 1948, Școala medie nr. 1, a fost mutat, în 15 iulie 1950, în imobilul de pe strada Republicii nr. 13, fosta Casă Națională (Hotelul Széchenyi), care până în 1948 a fost proprietatea Episcopiei ortodoxe române din Oradea. Din iulie 1950, întreaga clădire de pe malul Crișului a fost ocupată de către Facultatea muncitorească, până în august 1955, când liceul a revenit în vechea sa clădire cu cele trei corpuri. Instituția școlară a purtat și numele de Liceul de Matematică - Fizică „Emanuil Gojdu". În februarie 1970, cu prilejul centenarului trecerii la cele veșnice a patronului spiritual al școlii, redevine Liceul „Emanuil Gojdu".
În cei peste 100 de ani de istorie ai liceului, pe porțile școlii au trecut circa 21.000 de absolvenți, dintre care 20 au ajuns academicieni: Mircea Malița (matematician), D.R. Popescu (scriitor), Caius Iacob (matematician), Dorin Mircea Stelian Poenariu (fizician), Titus Popoviciu (scriitor) etc.
Material realizat de
Dr. Cristina Liana Pușcaș, muzeograf Muzeul Țării Crișurilor - Complex Muzeal

Trimite email
luni, 6 mai 2024, 14:38:51 Ora de vară a Europei de Est