Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Concursul interliceal „La vremuri noi, om nou” – ediția a III-a

Luni, la Colegiul Național „Mihai Eminescu”din Oradea

Concursul interliceal „La vremuri noi, om nou” – ediția a III-a

În anul 2008, dna prof. Cristina Marian, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea, a inițiat un concurs interliceal dedicat Unirii Principatelor Române și personalității lui Alexandru Ioan Cuza, intitulat „La vremuri noi, om nou”.

La ediția din acest an (desfășurată luni, 25 ianuarie 2010, la sala festivă a Colegiului Național „Mihai Eminescu”), au răspuns invitației 11 licee orădene: Colegiul Economic „Partenie Cosma”, Colegiul Național „Iosif Vulcan”, colegiile tehnice „Mihai Viteazul”, „Traian Vuia”, „Andrei Șaguna” și „Transilvania”, liceele teoretice „Aurel Lazăr”, „Onisifor Ghibu” și „Lucian Blaga”, Liceul Teologic Greco-Catolic și Liceul Teologic Penticostal „Betel”. Colegiul gazdă („Mihai Eminescu”) nu a concurat, dar a participat la eveniment cu o echipă de actori gimnaziști, cu două echipaje și doi reprezentanți ai gimnaziștilor și liceenilor care au prezentat o scenetă despre Unirea cea mică (avându-i ca protagoniști pe elevii: Andrei Cazan, Nagy Eduard, Codrina Solcanu, Antal Leonard și Ruge Raul, îndrumați de prof. Alina Trif), iar ceilalți s-au străduit să vină cu câte o argumentare istorică vizavi de Unirea Principatelor Române (Moldova și Þara Românească, la 24 Ianuarie 1859, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza).
33 de luptători pentru Unirea cea mică
Cele 11 echipaje au răspuns în scris la 10 întrebări ale unui test grilă, înconjurând varianta corectă de răspuns, din cele trei expuse pe ecran și pe biletele de concurs. După fiecare întrebare, pe ecran era marcată varianta corectă. Răspunsurile trecute pe bilețelele de concurs au fost evaluate de dna prof. Dana Duma, iar echipa de organizatori afișa periodic rezultatele pe tabela „electronică”. La epuizarea celor 10 întrebări, în fruntea clasamentului se aflau echipajele de la „Partenie Cosma” și „Onisifor Ghibu” (cu maximum de puncte – 10), urmate de patru echipaje („Iosif Vulcan”, „Betel”, Greco-Catolic și „Mihai Viteazul”), cu câte nouă puncte fiecare; „Lucian Blaga” și „Aurel Lazăr” cu câte opt puncte; „Andrei Șaguna” și „Traian Vuia” cu câte șapte puncte. Numai după patru întrebări de baraj, s-a ajuns ca două din cele patru echipaje cu câte nouă puncte fiecare să se desprindă de pluton și să ocupe locul III (echipajul Liceului Teologic Greco-Catolic), respectiv locul IV – mențiune (C.N. „Iosif Vulcan”).
„Onisifor Ghibu” – locul I, „Partenie Cosma” – locul II
În finala concursului, echipajul de la „Onisifor Ghibu” s-a clasat pe primul loc, urmat de economiștii de la „Partenie Cosma”.
Așadar, pe podium, pe locul I: Rahela Duma, George Noane și Abel Moca, din XII B, de la „O. Ghibu” (prof. Livia Ivan), locul II – Patricia Feier, Maria Porumb și Cătălina Sbârcea, din IX B și XI C, de la „P. Cosma” (prof. Delia Roșu și Ramona Bogdan), locul III – Maria Toma, Vladimir Boca și Cristian Burdaș, din XII B, de la Greco-Catolic (prof. Mihaela Olău).
Mădălina Daina, Bogdan Dobai și Sergiu Manoliu (din clasa a V-a A), cu „Secularizarea averilor mănăstirești”, le-au suflat premiul pentru argumentare istorică celor din a VIII-a B (Bianca Inășel și Lukacs Mark), iar Darius Belejan a convins și învins cu „Statul național unitar român modern” (Ioana Marcela Creț, cu „Ortodoxia și unitatea națională”, ocupând locul secund). Sponsorilor competiției (Editura CD Press București, revista Magazin Istoric București, Editura Humanitas București și Stiefel Eurocart Oradea) li s-a rezervat un moment de prezentare, iar dna prof. de istorie Maria Onița, reprezentant al conducerii colegiului „M. Eminescu” a felicitat atât organizatorii, cât și participanții la cea de-a treia ediție.
Inițiatorul și organizatorul principal al concursului, dna prof. Cristina Marian, a înmânat premii tuturor echipajelor și profesorilor coordonatori. Manifestarea s-a închinat cu „Hora Unirii”. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze (118 poze), accesați Galeria foto:  Concursul interliceal „La vremuri noi, om nou” – ediția a III-a.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 21:05:18 Ora standard a Europei de Est