Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

„Instituțiile Uniunii Economice și Monetare și influența acestora asupra României în contextul economic actual”

Marți, la Universitatea AGORA, masa rotundă

„Instituțiile Uniunii Economice și Monetare și influența acestora asupra României în contextul economic actual”

Marți (8 iunie 2010), la sediul Universității AGORA (din Piața Tineretului nr. 8 din Oradea), a avut loc masa rotundă cu tema „Instituțiile Uniunii Economice și Monetare și influența acestora asupra României în contextul economic actual”.

La reuniune au participat specialiști din practica bancară, de la Camera de Comerț și Industrie Bihor și din mediul de afaceri, profesori și studenți de la Universitatea AGORA, care au dezbătut unele probleme de natură economică și monetară pe care le resimțim fiecare într-o formă sau alta. Manifestarea s-a desfășurat în contextul proiectului Uniunea Economică și Monetară, prin programul Jean Monnet, manager proiect Gabriela Bologa.
Au fost supuse discuției probleme referitoare la: rolul instituțiilor financiare internaționale pe piața monetară românească, în speță, și cea orădeană; politica monetară a BNR și totodată politica monetară a Băncii Centrale Europene; aspecte economico-monetare privind poziționarea României în UE în prima parte a anului 2010 și nu în ultimul rând s-a pus întrebarea când ne părăsește criza?
Participanții și-au expus punctul de vedere pe tematica aleasă, existând intervenții din partea reprezentanților Camerei de Comerț și Industrie Bihor care au precizat că efectele crizei se resimt și în mediul de afaceri orădean, multe firme confruntându-se cu probleme. Totodată au fost intervenții din partea reprezentanților bancari, care rămân deschiși în ceea ce privește relația cu BNR, cât și cu mediul de afaceri.
S-a precizat rolul BNR și politica monetară BNR. Referitor la inflație, s-a vehiculat ideea potrivit căreia cu cât inflația este mai mică și cu cât se reușește controlul acesteia, cu atât se pot evita o serie de aspecte economice cu repercusiuni grave asupra populației. În ceea ce privește rolul instituțiilor financiare internaționale s-a conturat ideea că România are nevoie să iasă din situația financiară actuală și prin urmare aceste instituții joacă un rol esențial cu privire la trendul economiei țării noastre în viitor.
„Această manifestare se află în cel de-al doilea an de desfășurare și ne vedem puși în situația ca și în acest an să supunem dezbaterii o serie de probleme pe fondul crizei financiare mondiale care ne afectează, parcă și mai dur. În 2009, spuneam că această criză va avea repercusiuni serioase asupra socialului și prin urmare acest lucru se întâmplă în prezent. Sunt de părere cu cei care susțin că România are totuși un sistem bancar solid, dar nu este suficient pentru a putea să depășim situația în care ne aflăm. Cred  că politica în ceea ce privește  piața forței de muncă trebuie să se bazeze pe un cuvânt de ordine, în acest an și nu numai, iar acesta trebuie să fie performanța. Mulți agenți economici caută să-și păstreze personalul cu care să obțină o rentabilitate mai ridicată sau cel puțin să se mențină la același nivel. În ceea ce privește poziționarea, din punct de vedere  economico-monetar, al României în UE, la acest moment pot spune că suntem departe de moneda EURO, departe de a îndeplini criteriile de aderare la EURO cu tot efortul depus de BNR. Mai cred că instituțiile financiare internaționale ne fac într-un fel să ne „trezim la realitate”, a menționat manager de proiect Gabriela Bologa. (Alina Angela Manolescu)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 23:57:14 Ora standard a Europei de Est