Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Lansare de carte - „Pasul și ceasul…”

Vineri, la sala multifuncțională din Cetatea Oradea

Lansare de carte - „Pasul și ceasul…”

Primăria Oradea, Editura Duran’s și dr. Dumitru Sim au pus la cale vineri, 9 noiembrie 2007, în Grota Roșie (sala multifuncțională) din Cetatea Oradea, lansarea cărții Pasul și Ceasul. Aspecte ale percepției spațiului și timpului în comunitățile rurale din Crișana secolelor XVIII-XIX.

La lansarea cărții au participat personalități ale culturii locale, universitari și istorici.
Cartea  - "Pasul și Ceasul. Aspecte ale percepției spațiului și timpului în comunitățile rurale din Crișana secolelor XVIII-XIX” - este rezultatul unei munci extinse pe parcursul mai multor ani de pregătire doctorală, constituindu-se de fapt și de drept în prima teză de doctorat susținută la Facultatea de Istorie – Geografie din cadrul Universității Oradea, și a prins contur în forma tipărită în urma adjudecării unui proiect nerambursabil pe domeniul cultură lansat de către Primăria Oradea și câștigat de către autorul cărții.
Cartea se înscrie din punct de vedere ideatic istoriei mentalităților și imaginarului social, antropologiei istorice, aducând cu sine o perspectivă novatoare asupra unor dimensiuni fundamentale ale existenței umane de ieri si de astăzi, Spațiul și Timpul.
 „Cartea propusă de colegul Dumitru Sim materializează editorial prima teză de doctorat în istorie susținută la Universitatea din Oradea.- scrie Barbu Ștegfănescu, în prefața cărții. Ea se circumscrie tematic realităților istorice ale lumii rurale din părțile de vest ale României de astăzi și perioadei de timp de la începuturile modernității românești, în care tensiunea dintre tradiția, conservatorismul, proprii unei societăți preponderent țărănești, și inovațiile propuse de spiritul vremii, de politica de recuperare a Imperiului habsburgic, devine tot mai evidentă. Aparent, o lume previzibilă în reacțiile și raportările sale, societatea țărănească din spațiul vest transilvan devine, în realitate, una amalgamată, în care ancestralul face loc - nu fără rezistență -, unor elemente ale modernității ce se insinuează, cu poticnelile de rigoare, vieții comunităților, fără a afecta decisiv fondul ei tradițional. Este, credem, esența discursului lucrării de față, exemplificat printr-o problematică de antropologie istorică: percepția timpului și spațiului.
O amplă și avizată discuție asupra apariției și evoluției paradigmei Analelor și a rolului pe care istoria mentalităților îl ocupă în cadrul său pune în evidență un autor bine informat și familiarizat cu modul de a privi și a scrie istoria al reprezentanților unei școli ce și-a probat caracterul novator, în măsură să reînnoiască discursul istoric, dar și propria putere de regenerare care a făcut ca previziunile scepticilor, ce-i anunță, de decenii, dispariția, să nu se confirme până astăzi. Trecând în revistă contribuțiile românești în spiritul Noii Istoriografii, autorul constată desincronizările, caracterul periferic al abordărilor înainte de 1989, păstrarea unei poziții de arriere-plan și în ultimul deceniu și jumătate, în ciuda înmulțirii preocupărilor, a accesului la informație și, evident, a profitului incontestabil pe care cunoașterea istorică de la noi l-ar putea avea în multiple planuri. Caută, apoi, și stabilește locul pe care problematica timpului și spațiului ca dimensiune istorică îl ocupă în cadrul curentului amintit, fixează dimensiunea calitativă a celor două modalități „de ipostaziere a existenței umane”, în raport cu punctele de vedere ale altor discipline preocupate, cu precădere de cantitativ, insistând asupra caracterului revoluționar al cunoscutei grile braudeliene, care,  „a pus capăt restituțiilor istorice bazate pe ideea omogenității și linearității  timpului”. Pune corect în evidență nuanțările datorate lui Fernand Braudel și Emmanuel Le Roy Ladurie asupra legăturilor multiple ale omului cu spațiul, precum și beneficiile pe care istoria geografică a știut să le scoată din aplicarea metodelor statistice, din ceea ce Chaunu numea „istoria serială”.
Asemenea istoricilor de la Annales, Dumitru Sim nu privește spațiul doar din perspectivă geografică, insistând cu deosebire asupra  dimensiunii sale sociale. Distinge spațiul privat de cel public, primul definit  „prin prisma subiectivității”, în cadrul său delimitând decupaje după gradul de intimitate pe care-l presupun: casa, privatul lărgit (al vecinătății, privatul comunitar, al „țării”); spațiul public este exemplificat, la nivelul lumii rurale, prin locurile de maximă sociabilitate; analizează componentele spațiale prin prisma dihotomiilor masculin-feminin, real-imaginar…” (scrie Barbu Ștefănescu în prefața cărții)
Trimite email
marți, 24 februarie 2026 la 19:20:05 Ora standard a Europei de Est