Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Lansare de carte - „Pasul și ceasul…”

Vineri, la sala multifuncțională din Cetatea Oradea

Lansare de carte - „Pasul și ceasul…”

Primăria Oradea, Editura Duran’s și dr. Dumitru Sim au pus la cale vineri, 9 noiembrie 2007, în Grota Roșie (sala multifuncțională) din Cetatea Oradea, lansarea cărții Pasul și Ceasul. Aspecte ale percepției spațiului și timpului în comunitățile rurale din Crișana secolelor XVIII-XIX.

La lansarea cărții au participat personalități ale culturii locale, universitari și istorici.
Cartea  - "Pasul și Ceasul. Aspecte ale percepției spațiului și timpului în comunitățile rurale din Crișana secolelor XVIII-XIX” - este rezultatul unei munci extinse pe parcursul mai multor ani de pregătire doctorală, constituindu-se de fapt și de drept în prima teză de doctorat susținută la Facultatea de Istorie – Geografie din cadrul Universității Oradea, și a prins contur în forma tipărită în urma adjudecării unui proiect nerambursabil pe domeniul cultură lansat de către Primăria Oradea și câștigat de către autorul cărții.
Cartea se înscrie din punct de vedere ideatic istoriei mentalităților și imaginarului social, antropologiei istorice, aducând cu sine o perspectivă novatoare asupra unor dimensiuni fundamentale ale existenței umane de ieri si de astăzi, Spațiul și Timpul.
 „Cartea propusă de colegul Dumitru Sim materializează editorial prima teză de doctorat în istorie susținută la Universitatea din Oradea.- scrie Barbu Ștegfănescu, în prefața cărții. Ea se circumscrie tematic realităților istorice ale lumii rurale din părțile de vest ale României de astăzi și perioadei de timp de la începuturile modernității românești, în care tensiunea dintre tradiția, conservatorismul, proprii unei societăți preponderent țărănești, și inovațiile propuse de spiritul vremii, de politica de recuperare a Imperiului habsburgic, devine tot mai evidentă. Aparent, o lume previzibilă în reacțiile și raportările sale, societatea țărănească din spațiul vest transilvan devine, în realitate, una amalgamată, în care ancestralul face loc - nu fără rezistență -, unor elemente ale modernității ce se insinuează, cu poticnelile de rigoare, vieții comunităților, fără a afecta decisiv fondul ei tradițional. Este, credem, esența discursului lucrării de față, exemplificat printr-o problematică de antropologie istorică: percepția timpului și spațiului.
O amplă și avizată discuție asupra apariției și evoluției paradigmei Analelor și a rolului pe care istoria mentalităților îl ocupă în cadrul său pune în evidență un autor bine informat și familiarizat cu modul de a privi și a scrie istoria al reprezentanților unei școli ce și-a probat caracterul novator, în măsură să reînnoiască discursul istoric, dar și propria putere de regenerare care a făcut ca previziunile scepticilor, ce-i anunță, de decenii, dispariția, să nu se confirme până astăzi. Trecând în revistă contribuțiile românești în spiritul Noii Istoriografii, autorul constată desincronizările, caracterul periferic al abordărilor înainte de 1989, păstrarea unei poziții de arriere-plan și în ultimul deceniu și jumătate, în ciuda înmulțirii preocupărilor, a accesului la informație și, evident, a profitului incontestabil pe care cunoașterea istorică de la noi l-ar putea avea în multiple planuri. Caută, apoi, și stabilește locul pe care problematica timpului și spațiului ca dimensiune istorică îl ocupă în cadrul curentului amintit, fixează dimensiunea calitativă a celor două modalități „de ipostaziere a existenței umane”, în raport cu punctele de vedere ale altor discipline preocupate, cu precădere de cantitativ, insistând asupra caracterului revoluționar al cunoscutei grile braudeliene, care,  „a pus capăt restituțiilor istorice bazate pe ideea omogenității și linearității  timpului”. Pune corect în evidență nuanțările datorate lui Fernand Braudel și Emmanuel Le Roy Ladurie asupra legăturilor multiple ale omului cu spațiul, precum și beneficiile pe care istoria geografică a știut să le scoată din aplicarea metodelor statistice, din ceea ce Chaunu numea „istoria serială”.
Asemenea istoricilor de la Annales, Dumitru Sim nu privește spațiul doar din perspectivă geografică, insistând cu deosebire asupra  dimensiunii sale sociale. Distinge spațiul privat de cel public, primul definit  „prin prisma subiectivității”, în cadrul său delimitând decupaje după gradul de intimitate pe care-l presupun: casa, privatul lărgit (al vecinătății, privatul comunitar, al „țării”); spațiul public este exemplificat, la nivelul lumii rurale, prin locurile de maximă sociabilitate; analizează componentele spațiale prin prisma dihotomiilor masculin-feminin, real-imaginar…” (scrie Barbu Ștefănescu în prefața cărții)
Trimite email
miercuri, 19 august 2026 la 19:15:40 Ora de vară a Europei de Est