Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Lansare de carte - „Pasul și ceasul…”

Vineri, la sala multifuncțională din Cetatea Oradea

Lansare de carte - „Pasul și ceasul…”

Primăria Oradea, Editura Duran’s și dr. Dumitru Sim au pus la cale vineri, 9 noiembrie 2007, în Grota Roșie (sala multifuncțională) din Cetatea Oradea, lansarea cărții Pasul și Ceasul. Aspecte ale percepției spațiului și timpului în comunitățile rurale din Crișana secolelor XVIII-XIX.

La lansarea cărții au participat personalități ale culturii locale, universitari și istorici.
Cartea  - "Pasul și Ceasul. Aspecte ale percepției spațiului și timpului în comunitățile rurale din Crișana secolelor XVIII-XIX” - este rezultatul unei munci extinse pe parcursul mai multor ani de pregătire doctorală, constituindu-se de fapt și de drept în prima teză de doctorat susținută la Facultatea de Istorie – Geografie din cadrul Universității Oradea, și a prins contur în forma tipărită în urma adjudecării unui proiect nerambursabil pe domeniul cultură lansat de către Primăria Oradea și câștigat de către autorul cărții.
Cartea se înscrie din punct de vedere ideatic istoriei mentalităților și imaginarului social, antropologiei istorice, aducând cu sine o perspectivă novatoare asupra unor dimensiuni fundamentale ale existenței umane de ieri si de astăzi, Spațiul și Timpul.
 „Cartea propusă de colegul Dumitru Sim materializează editorial prima teză de doctorat în istorie susținută la Universitatea din Oradea.- scrie Barbu Ștegfănescu, în prefața cărții. Ea se circumscrie tematic realităților istorice ale lumii rurale din părțile de vest ale României de astăzi și perioadei de timp de la începuturile modernității românești, în care tensiunea dintre tradiția, conservatorismul, proprii unei societăți preponderent țărănești, și inovațiile propuse de spiritul vremii, de politica de recuperare a Imperiului habsburgic, devine tot mai evidentă. Aparent, o lume previzibilă în reacțiile și raportările sale, societatea țărănească din spațiul vest transilvan devine, în realitate, una amalgamată, în care ancestralul face loc - nu fără rezistență -, unor elemente ale modernității ce se insinuează, cu poticnelile de rigoare, vieții comunităților, fără a afecta decisiv fondul ei tradițional. Este, credem, esența discursului lucrării de față, exemplificat printr-o problematică de antropologie istorică: percepția timpului și spațiului.
O amplă și avizată discuție asupra apariției și evoluției paradigmei Analelor și a rolului pe care istoria mentalităților îl ocupă în cadrul său pune în evidență un autor bine informat și familiarizat cu modul de a privi și a scrie istoria al reprezentanților unei școli ce și-a probat caracterul novator, în măsură să reînnoiască discursul istoric, dar și propria putere de regenerare care a făcut ca previziunile scepticilor, ce-i anunță, de decenii, dispariția, să nu se confirme până astăzi. Trecând în revistă contribuțiile românești în spiritul Noii Istoriografii, autorul constată desincronizările, caracterul periferic al abordărilor înainte de 1989, păstrarea unei poziții de arriere-plan și în ultimul deceniu și jumătate, în ciuda înmulțirii preocupărilor, a accesului la informație și, evident, a profitului incontestabil pe care cunoașterea istorică de la noi l-ar putea avea în multiple planuri. Caută, apoi, și stabilește locul pe care problematica timpului și spațiului ca dimensiune istorică îl ocupă în cadrul curentului amintit, fixează dimensiunea calitativă a celor două modalități „de ipostaziere a existenței umane”, în raport cu punctele de vedere ale altor discipline preocupate, cu precădere de cantitativ, insistând asupra caracterului revoluționar al cunoscutei grile braudeliene, care,  „a pus capăt restituțiilor istorice bazate pe ideea omogenității și linearității  timpului”. Pune corect în evidență nuanțările datorate lui Fernand Braudel și Emmanuel Le Roy Ladurie asupra legăturilor multiple ale omului cu spațiul, precum și beneficiile pe care istoria geografică a știut să le scoată din aplicarea metodelor statistice, din ceea ce Chaunu numea „istoria serială”.
Asemenea istoricilor de la Annales, Dumitru Sim nu privește spațiul doar din perspectivă geografică, insistând cu deosebire asupra  dimensiunii sale sociale. Distinge spațiul privat de cel public, primul definit  „prin prisma subiectivității”, în cadrul său delimitând decupaje după gradul de intimitate pe care-l presupun: casa, privatul lărgit (al vecinătății, privatul comunitar, al „țării”); spațiul public este exemplificat, la nivelul lumii rurale, prin locurile de maximă sociabilitate; analizează componentele spațiale prin prisma dihotomiilor masculin-feminin, real-imaginar…” (scrie Barbu Ștefănescu în prefața cărții)

Trimite email
duminică, 19 aprilie 2026 la 14:45:26 Ora de vară a Europei de Est