Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Sănătatea fizică și mentală a netățeanului

Educație pentru și prin internet: educație netățenească (4)

Sănătatea fizică și mentală a netățeanului

Dependența de calculator/Internet: O tulburare psihică ce se caracterizează prin pierderea simțului realității se datorează utilizării prelungite și obsesive a calculatorului.

Medicii danezi au raportat, încă înainte de explozia Internetului, cazul unui tânăr programator ce folosea calculatorul 16 ore pe zi și care a ajuns să-și vorbească singur, într-un limbaj de programare. Dependența de Internet poate fi definită ca o pierdere a controlului impulsurilor legate de utilizarea Internetului (jocuri online, rețele de socializare de tip Facebook, navigare obsesivă și fără limite de timp pe net, vizitarea maladivă a unor pagini web care promovează injuriile, mizeria umană, pornografia etc.). Simptomele sunt comparabile cu cele ale altor comportamente adictive (DEX: adicție= dependența față de un drog, cu creșterea progresivă a dozelor). Un dependent de Internet are un comportament apropiat de cel al unui împătimit al jocurilor de noroc. Specialiștii spun că putem vorbi de dependență patologică de calculator/net, atunci când o persoană se joacă pe calculator sau stă pe Internet mai mult de 5 ore pe zi, fără a avea sarcini de serviciu în acest sens sau peste 12 ore pe zi pentru profesioniștii din domeniul IT (profesori, programatori, operatori de date etc.). Efectele pot fi dramatice, atât pentru netățeanul în cauză cât și pentru cei dragi: pierderea simțului realității, dificultăți de comunicare în viața reală (cetățenească), îndepărtarea de familie și de prieteni, neglijarea propriei sănătăți, privarea de odihnă și somn, neglijarea locului de muncă etc.
Multe școli folosesc deja la lecții sistemul AeL la multe discipline, iar în curând se vor introduce și manualele în format electronic. În aceste condiții tineretul va fi nevoit să petreacă mult mai mult timp în fața calculatorului, ca urmare este foarte important ca, împreună, medici, părinți și profesori, să veghem la utilizarea sănătoasă a computerului de către copiii noștri. Redau în continuare niște reguli utile privind protecția utilizatorului de calculator/Internet:
1. Protecția corpului (poziția corectă la calculatorul de tip PC-Desktop): trebuie să te asiguri că biroul și scaunul au poziție corectă; antebrațele și coapsele trebuie să fie orizontale; coatele trebuie ținute aproape de corp, astfel încât brațul să formeze un unghi de 90 de grade cu antebrațul; spatele trebuie ținut drept lipit de spătarul scaunului; se potrivește înălțimea scaunului astfel încât să se ajungă la tastatură fără a depărta antebrațele de corp; tastele se lovesc scurt, după care degetele revin într-o poziție relaxată, de așteptare; nu se sprijină încheieturile pe masă deoarece acest lucru ar limita mișcările.
2. Protecția ochilor: se curăță bine ecranul monitorului pentru a îndepărta petele și a evita reflexiile sau strălucirile; se va asigura o luminozitate suficientă, dar fără străluciri în câmpul vizual; folosește ecrane cu protecție sau/și ochelari de protecție (heliomatici, antireflexie); evită vizionarea unor videoclipuri cu jocuri stridente de lumini.
3. Protecția auzului: elimină sursele de zgomot; nu da boxele la maxim; dacă folosești căștile, ai grijă ca sonorul să fie dat la nivel scăzut.
4. Relaxare și echilibrare: după o oră de lucru la calculator fă neapărat o pauză pentru armonizare fizică (odihnește-ți ochii, fă exerciții fizice, eventual dansează)!
5. Chat sau/și e-mail: dacă folosești chat-ul, treci pe invizibil când ai de lucru, ca să nu fii deranjat de „cavalerii timpului irosit”. E preferabil să folosești e-mailul în locul popularului „messenger”. La e-mail poți să răspunzi atunci când ai timp, scurt și la obiect, fără să fii atras în plasa discuțiilor interminabile pe chat.
6. Viața este scurtă, ai grijă cum îți drămuiești timpul. Nu-ți bate joc de timpul care ți-a fost dat să-l trăiești. Unii își distrug sănătatea și viața prin baruri și discoteci, consumând alcool sau/și droguri, alții își bat joc de viața lor pierzându-și timpul și banii la jocurile de noroc, iar acum a apărut o nouă capcană: navigarea obsesivă și inutilă pe net.
Personal, deși petrec, în medie, 8 ore pe zi în fața calculatorului, totuși nu sunt „dependent de calculator”, în sens patologic, evident. Fiind un netățean profesionist, sunt dependent însă în sens profesional. Fiind profesor de informatică, utilizez calculatorul atât pentru documentare, cât și în timpul desfășurării lecțiilor, plus pentru cercetare științifică și completarea culturii generale și a informării cotidiene. În compensație, fac mișcare în aer liber, înot și merg cel puțin o oră pe jos. Când plec în drumeții și excursii încerc să las acasă sau la birou tot ce-mi amintește că sunt un netățean profesionist. (Ioan Dzițac)

Trimite email
joi, 26 februarie 2026 la 04:43:49 Ora standard a Europei de Est