Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Sănătatea fizică și mentală a netățeanului

Educație pentru și prin internet: educație netățenească (4)

Sănătatea fizică și mentală a netățeanului

Dependența de calculator/Internet: O tulburare psihică ce se caracterizează prin pierderea simțului realității se datorează utilizării prelungite și obsesive a calculatorului.

Medicii danezi au raportat, încă înainte de explozia Internetului, cazul unui tânăr programator ce folosea calculatorul 16 ore pe zi și care a ajuns să-și vorbească singur, într-un limbaj de programare. Dependența de Internet poate fi definită ca o pierdere a controlului impulsurilor legate de utilizarea Internetului (jocuri online, rețele de socializare de tip Facebook, navigare obsesivă și fără limite de timp pe net, vizitarea maladivă a unor pagini web care promovează injuriile, mizeria umană, pornografia etc.). Simptomele sunt comparabile cu cele ale altor comportamente adictive (DEX: adicție= dependența față de un drog, cu creșterea progresivă a dozelor). Un dependent de Internet are un comportament apropiat de cel al unui împătimit al jocurilor de noroc. Specialiștii spun că putem vorbi de dependență patologică de calculator/net, atunci când o persoană se joacă pe calculator sau stă pe Internet mai mult de 5 ore pe zi, fără a avea sarcini de serviciu în acest sens sau peste 12 ore pe zi pentru profesioniștii din domeniul IT (profesori, programatori, operatori de date etc.). Efectele pot fi dramatice, atât pentru netățeanul în cauză cât și pentru cei dragi: pierderea simțului realității, dificultăți de comunicare în viața reală (cetățenească), îndepărtarea de familie și de prieteni, neglijarea propriei sănătăți, privarea de odihnă și somn, neglijarea locului de muncă etc.
Multe școli folosesc deja la lecții sistemul AeL la multe discipline, iar în curând se vor introduce și manualele în format electronic. În aceste condiții tineretul va fi nevoit să petreacă mult mai mult timp în fața calculatorului, ca urmare este foarte important ca, împreună, medici, părinți și profesori, să veghem la utilizarea sănătoasă a computerului de către copiii noștri. Redau în continuare niște reguli utile privind protecția utilizatorului de calculator/Internet:
1. Protecția corpului (poziția corectă la calculatorul de tip PC-Desktop): trebuie să te asiguri că biroul și scaunul au poziție corectă; antebrațele și coapsele trebuie să fie orizontale; coatele trebuie ținute aproape de corp, astfel încât brațul să formeze un unghi de 90 de grade cu antebrațul; spatele trebuie ținut drept lipit de spătarul scaunului; se potrivește înălțimea scaunului astfel încât să se ajungă la tastatură fără a depărta antebrațele de corp; tastele se lovesc scurt, după care degetele revin într-o poziție relaxată, de așteptare; nu se sprijină încheieturile pe masă deoarece acest lucru ar limita mișcările.
2. Protecția ochilor: se curăță bine ecranul monitorului pentru a îndepărta petele și a evita reflexiile sau strălucirile; se va asigura o luminozitate suficientă, dar fără străluciri în câmpul vizual; folosește ecrane cu protecție sau/și ochelari de protecție (heliomatici, antireflexie); evită vizionarea unor videoclipuri cu jocuri stridente de lumini.
3. Protecția auzului: elimină sursele de zgomot; nu da boxele la maxim; dacă folosești căștile, ai grijă ca sonorul să fie dat la nivel scăzut.
4. Relaxare și echilibrare: după o oră de lucru la calculator fă neapărat o pauză pentru armonizare fizică (odihnește-ți ochii, fă exerciții fizice, eventual dansează)!
5. Chat sau/și e-mail: dacă folosești chat-ul, treci pe invizibil când ai de lucru, ca să nu fii deranjat de „cavalerii timpului irosit”. E preferabil să folosești e-mailul în locul popularului „messenger”. La e-mail poți să răspunzi atunci când ai timp, scurt și la obiect, fără să fii atras în plasa discuțiilor interminabile pe chat.
6. Viața este scurtă, ai grijă cum îți drămuiești timpul. Nu-ți bate joc de timpul care ți-a fost dat să-l trăiești. Unii își distrug sănătatea și viața prin baruri și discoteci, consumând alcool sau/și droguri, alții își bat joc de viața lor pierzându-și timpul și banii la jocurile de noroc, iar acum a apărut o nouă capcană: navigarea obsesivă și inutilă pe net.
Personal, deși petrec, în medie, 8 ore pe zi în fața calculatorului, totuși nu sunt „dependent de calculator”, în sens patologic, evident. Fiind un netățean profesionist, sunt dependent însă în sens profesional. Fiind profesor de informatică, utilizez calculatorul atât pentru documentare, cât și în timpul desfășurării lecțiilor, plus pentru cercetare științifică și completarea culturii generale și a informării cotidiene. În compensație, fac mișcare în aer liber, înot și merg cel puțin o oră pe jos. Când plec în drumeții și excursii încerc să las acasă sau la birou tot ce-mi amintește că sunt un netățean profesionist. (Ioan Dzițac)

Trimite email
luni, 2 noiembrie 2026 la 23:19:26 Ora standard a Europei de Est