Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Matematica online

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (8)

Matematica online

Matematica și inteligențele multiple. Psihologul american Howard Gardner susține că toți oamenii au 9 tipuri de inteligență [1]. Citiți articolul indicat în bibliografie despre inteligențele multiple și încercați apoi să vă faceți un clasament al acestor inteligențe.

Iată clasamentul meu personal (subiectiv, evident): 1) inteligența logico-matematică; 2) inteligența spațio-vizuală; 3) inteligența verbal-lingvistică; 4) inteligența intrapersonală; 5) inteligența interpersonală; 6) inteligența existențială; 7) inteligența naturalistă; 8) inteligența kinestezică; 9) inteligența muzicală. Confirmări din viața personală: la matematică am fost olimpic și am devenit profesor de matematică, iar la proba de muzică am fost respins când am dat admitere la liceul pedagogic și n-am reușit să-mi realizez visul inițial de a deveni învățător.
Ca elev, la matematică, învățam cel mai ușor, ajungând olimpic și apoi student la matematică. Absolvind facultatea de matematică-informatică, înainte de a mă reprofila total pe informatică, am predat matematică, preuniversitară și universitară, timp de 30 ani. Ca profesor de matematică la gimnaziu, timp de 5 ani, am pregătit lotul olimpic al județului Bihor pentru etapa națională a olimpiadei de matematică. Am scris două culegeri de probleme de matematică (pentru ciclul primar și liceu) și 5 cursuri universitare (analiză matematică, matematici speciale, matematică economică).
Așa cum eu mă chinuiam cu muzica în liceu, ca să obțin o notă de trecere, afon fiind, tot așa unii din colegii mei se chinuiau cu matematica. Nu înțeleg de ce trebuia să fac eu solfegii la un liceu teoretic, tot așa cum nu înțeleg de ce se cere și azi matematică în învățământul obligatoriu la nivel de olimpiadă, iar la liceu se pretinde o matematică pe care americanii o învață doar la facultate. La facultățile noastre, chiar și de alt profil decât cel matematic, matematica se predă total greșit: mai mult teorie, cu teoreme, demonstrații și formule pe care studenții trebuie să le memoreze, în dauna învățării paradigmelor de utilizare a unor softuri matematice, care încapsulează toată matematica aplicată (Excel, Maple, Mathcad, MathLab etc.).
Prin acest sistem greșit, România pierde enorm: marea masă a elevilor nu are capacitatea de a ține pasul cu nivelul cerințelor și se scârbește de matematică (vezi rezultatele la bacalaureat), iar olimpicii, prin care ne lăudăm așa-zisa superioritate a sistemului de învățământ, ne părăsesc aproape toți.
Modelul american. După 30 de ani de experiență în predarea matematicii, susțin cu toată tăria ideea profesorului Radu Gologan, antrenorul olimpicilor români la matematică, cea de trecere la modelul american: „scoaterea informațiilor-balast din programa elevilor și introducerea unor noțiuni aplicabile și în viața reală” [2].
După cum deja am pomenit în [3], pledoaria pentru revizuirea programelor școlare o exprimă și Acad. Solomon Marcus: „Noi predăm lucruri complet prăfuite. Sunt programe în urmă cu 100 de ani, 150 de ani. Lucrurile cele mai interesante care au apărut în știință în ultima sută de ani nu apar deloc în manuale”.
De asemenea, putem prelua modelul american de a ne folosi de resursele online, ca și la alte discipline, și în procesul de predare-învățare a matematicii [4-7]. Vizitând paginile indicate în bibliografie, veți vedea singuri câtă și ce fel de matematică învață americanii la fiecare nivel.
Petiție online. Modelul îl avem, susținători ai modelului avem (și mai putem găsi (trebuie să punem presiune mare pe clasa politică și pe decidenți, ca să pună modelul în practică. Din acest motiv am deschis o petiție online [8], pe care vă invit s-o semnați, dacă subscrieți la acest model [8]. Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://www.nlpexplorer.eu/articole-nlp/teoria-inteligentelor-multiple.html
[2] http://www.evz.ro/detalii/stiri/SCHIMB-ROMNIA-Modelul-american-salvarea-colii-romneti-1009134.html
[3] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.7667
[4] http://www.ixl.com/  (Online Math practice and lessons, clasele 0-8)
[5] http://www.math.com/ (The World of Math Online, clasele 0-12)
[6] http://www.sosmath.com/ (S.O.S. MATHematics, clasele 9-12)
[7] http://mathworld.wolfram.com/ (Matematici superioare, pentru facultate)
[8] http://www.petitieonline.com/vreau_matematica_dupa_modelul_american

Trimite email
joi, 5 februarie 2026 la 19:11:33 Ora standard a Europei de Est