Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Giganții pe umerii cărora se sprijină Informatica și Internetul

Educație pentru și prin internet: Educație netățenească (18)

Giganții pe umerii cărora se sprijină Informatica și Internetul

La început a fost matematica. Pentru a-și spori puterea de calcul, oamenii aveau nevoie de instrumente de calcul ajutătoare. Se crede că încă cu 2400 Î.Hr. a fost inventat abacul, un instrument care ajuta la efectuarea calculelor [1].

Denumirea de calcul se păstrează de pe vremea Imperiului Roman. Socotelile se făceau cu ajutorul unor pietricele, fie pentru numărare, fie pentru trasarea unor linii pe nisip, iar „pietricica” în limba latină se numea „calcul” (cum ar suna să spunem că „pietruim”, în loc de „calculăm”?). După abac a urmat rigla de calcul (1623), bazată pe calculul cu logaritmi [2]. În 1642 francezul B. Pascal a inventat primul calculator mecanic [3]. În 1812 englezul C. Babbage a început proiectarea primului calculator mecanic programabil [4], iar primul programator a fost o femeie, Ada Lovelace [5]. G. Boole a algebrizat logica binară, cea care stă la baza logicii computaționale de azi, utilizată la proiectarea circuitelor logice ale calculatoarelor (inițiată în 1854, numită azi și logica booleană) [6]. În 1936 englezul A. Turing a inventat calculatorul universal (teoretic, numit și „mașină Turing universală”) [7], care a stat la baza apariției primului calculator electronic programabil (ENIAC, proiectat de John Mauchly și J. Presper Eckert, finalizat în 1946) [8]. În 1945 savantul John von Neuman [9] a enunțat principiile de funcționare a unui calculator, principii care stau la baza arhitecturii calculatoarelor electronice până în zilele noastre (au evoluat doar limbajele de programare - de la limbaj mașină la nivel înalt și componentele fizice – de la tuburi cu vid imense, la circuite integrate extrem de miniaturizate). În 1948 americanul C. Shannon scrie prima lucrare de teoria informației [10]. A urmat o miniaturizare amețitoare: PC-ul (Steve Jobs [11], Steve Wozniak [12] ș.a.), notebook (laptopul), i-pad (tableta), i-phone etc. În [13] puteți găsi o listă mai completă cu pionierii informaticii. Vint Cerf [14] este considerat părintele internetului, iar Tim Berners Lee [15], părintele web-ului (www).
Câțiva dintre pionierii infomaticii
1. Blaise Pascal (1623–1662). A inventat primul calculator mecanic (Pascaline, 1642, neprogramabil, făcea doar adunări și scăderi).
2. Charles Babbage (1791-1871). A proiectat primul calculator mecanic programabil.
3. Ada Lovelace (Augusta Ada King, Contesă de Lovelace) (1815–1852). Primul programator (pe computerul lui Babbage).
4. George Boole (1815-1864). Părintele logicii computaționale.
5. Alan Turing (1912-1954). Părintele mașinii universale Turing, dar nu numai.
6. John von Neumann (1903-1957). Părintele principiilor de funcționare a calculatoarelor moderne (arhitecturi von Neumann), dar nu numai.
7. Claude Elwood Shannon (1916–2001)
8. Lotfi A. Zadeh (n. 1921). Părintele logicii fuzzy, cu aplicații imense în inteligența artificială și la agenții inteligenți.
9. Steve Jobs (1955-2011). Inventatorul PC-ul Apple (cu Wozniak), a tabletei etc.
10. Steve Wozniak (n. 1950). Inventatorul PC-lui Apple (cu Jobs).
11. Vint Cerf (1943). Părintele internetului.
12. Tim Berners Lee (n. 1955). Părintele web-ului.
Dar lista giganților nu se oprește aici… [13].
Ioan Dzițac
Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_informaticii
[2] http://ro.wikipedia.org/wiki/Rigl%C4%83_de_calcul
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascal
[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Babbage
[5] http://en.wikipedia.org/wiki/Ada_Lovelace
[6] http://en.wikipedia.org/wiki/George_Boole
[7] http://ro.wikipedia.org/wiki/Alan_Turing
[8] http://en.wikipedia.org/wiki/ENIAC
[9] http://en.wikipedia.org/wiki/John_von_Neumann
[10] http://en.wikipedia.org/wiki/Claude_Shannon
[11] http://en.wikipedia.org/wiki/Steve_Jobs
[12 http://en.wikipedia.org/wiki/Steve_Wozniak
[13] http://en.wikipedia.org/wiki/Computer_pioneer
[14] http://en.wikipedia.org/wiki/Vint_Cerf
[15] http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee

Trimite email
miercuri, 8 aprilie 2026 la 17:58:44 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Noul preşedinte al Academiei

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat marţi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate...
Citeşte mai multe la rubrica ŞTIRI
Prima coloană din stânga
Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...