Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Decontarea transportului elevilor la școală

C.N.E.constată atitudinea pasivă a M.E.N.

Decontarea transportului elevilor la școală

Consiliul Național al Elevilor (C.N.E.) constată atitudinea pasivă a Ministerului Educației Naționale față de problemele cruciale ale sistemului educațional preuniversitar.

În prezent, articolul 84, alin (3) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, prevede faptul că elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe bază de abonament, în limita a 50 de km sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.
Având în vedere situația actuală în ceea ce privește decontul navetiștilor și anume faptul că Ministerul Educației Naționale nu a prevăzut în bugetul de stat suma necesară decontării transportului elevilor care studiază într-o altă localitate decât cea în care sunt domiciliați, Consiliul Național al Elevilor consideră acest fapt o încălcare a Legii Educației Naționale.
Una dintre cele mai importante și signifiante urmări pentru elevii din România este imposibilitatea unora dintre aceștia de a se deplasa din localitatea de domiciliu în localitatea în care se află unitatea de învățământ. Având ca premise situațiile financiare precare și mediile familiale ale multor elevi, absența unor surse financiare care să le poată asigura transportul la și de la școală, îi determină pe elevi să renunțe la școlarizare, rata abandonului școlar crescând. În trecut, rata abandonului școlar în România era de 14%, în timp ce în Uniunea Europeană, media era de 12,8%. Strategia Uniunii Europene pentru anul 2020 prevede faptul că rata abandonului școlar trebuie să ajungă sub 10% în toate statele membre. Astfel, o altă urmare a lipsei surselor financiare care să asigure elevilor transportul școlar este incompatibilitatea statisticilor ratei abandonului școlar din România cu cele impuse de Uniunea Europeană.
Totodată, o societate puternică are la bază un sistem educațional performant, așadar elevii care astăzi nu își pot exercita dreptul la educație, sunt cetățenii care mâine vor vota în necunoștință de cauză, părinții care nu vor putea să acorde copiilor lor o educație temeinică.
În condițiile actuale, Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Educației Naționale să prezinte o poziție fermă și niște măsuri concrete, fezabile, pentru remedierea situației în următoarea scurtă perioadă de timp.  În caz contrar reprezentanții elevilor vor lua măsurile necesare în vederea apărării drepturilor și intereselor celor pe care îi reprezintă.
Președintele Consiliului Național al Elevilor, Iulia-Flavia Miron, a declarat: „Datoria Ministerului Educației Naționale este de a elabora o serie de politici și strategii, în vederea dezvoltării unui sistem educațional performant. Dat fiind faptul că în bugetul de stat nu este prevăzută suma necesară decontării transportului navetiștilor, cu atât mai mult fiind o încălcare a Legii Educației Naționale și o posibilă cauză a creșterii abandonului școlar, reprezentanții elevilor vor lua toate măsurile necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor acestora, în vederea asigurării unui învățământ centrat pe elev care să corespundă nevoilor lor și normelor prevăzute de lege”. Cristian Gîrneață

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 20:47:58 Ora standard a Europei de Est