Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Consiliul Național al Elevilor are oficial o voce la nivel european!

Membru observator al O.B.E.S.S.U.

Consiliul Național al Elevilor are oficial o voce la nivel european!

În perioadă 26 iulie - 2 august 2013, 22 de organizații reprezentative ale elevilor din Europa s-au întâlnit în cadrul Adunării Generale și a Școlii de Vară a O.B.E.S.S.U., unde C.N.E. a fost oficial certificat ca membru observator al structurii, propunerea de aderare fiind acceptată și votată în unanimitate de către organizațiile membre ale O.B.E.S.S.U.!

O.B.E.S.S.U., The organising Bureau of European School Student Unions, este structura care reprezintă interesele elevilor în față instituțiilor europene, fiind o platformă de cooperare între organizațiile reprezentative ale elevilor, care oferă un cadru benefic schimbului de experiențe între acestea. Delegația C.N.E., formată din Iulia-Flavia Miron, președinte C.N.E. și Sînziană-Măria Voicu, vicepreședinte C.N.E., a reprezentat Consiliul Național al Elevilor și România în contextul O.B.E.S.S.U., participând activ la dezbaterile din cadrul Adunării Generale, prezentând situația sistemului educațional românesc și împărtășind experiența C.N.E., în ceea ce privește reprezentarea elevilor din România.
Odată devenit membru al O.B.E.S.S.U., Consiliul Național al Elevilor consideră că această cooperare, noile cunoștințe referitoare la modul în care organizațiile reprezentative ale elevilor din Europa luptă și apără drepturile și interesele elevilor și solidaritatea pe care acestea o manifestă față de acțiunile individuale ale acestora, constituie un pol de putere, care va avea un impact considerabil asupra reprezentării intereselor elevilor din România în fața instituțiilor relevante.
În cadrul Adunării Generale, au fost adoptate o serie de poziții, relevante pentru situația sistemului educațional preuniversitar românesc, prin care O.B.E.S.S.U. solicită luarea unor măsuri în privința finanțării educației, implicării elevilor în procesul decizional și în procesul de evaluare a calității actului educațional.
 Platforma O.B.E.S.S.U. oferă posibilitatea unui schimb de experiență între organizații și un cadru de evaluare și apreciere a altor sisteme educaționale din Europa. Consiliul Național al Elevilor se situează la un nivel comparabil cu alte organizații, fiind văzut ca un punct de reper pentru elevii din România, însă, în ceea ce privește situația sistemului educațional românesc, acesta se situează la un nivel scăzut față de majoritatea țărilor europene, datorită finanțării insuficiente și lipsei implicării elevilor în procesul decizional.
În scopul eficientizării și democratizării sistemului educațional, Consiliul Național al Elevilor, timp de doi ani de zile, a solicitat acordarea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administrație, iar în prezent, în urma discuțiilor cu reprezentanții ministerului, nu există o certitudine a aprobării acestei propuneri, în timp ce, în sistemul educațional din Austria, la nivel preuniversitar, Consiliul de Administrație este compus din 9 membri, 3 elevi, 3 profesori, 3 părinți, elevii având aceleași drepturi ca restul categoriilor. Tot în Austria, elevii au drept de vot universal la alegeri, începând cu vârstă de 16 ani. Elevii din Danemarca au dreptul de a închide o unitate de învățământ pe un motiv bine întemeiat, iar în România, Statutul Elevului, documentul care recunoaște elevii ca o categorie socială, lipsește în continuare din sistemul educațional românesc, deși Consiliul Național al Elevilor a realizat demersurile necesare aprobării acestuia. Finlanda are cel mai dezvoltat sistem educațional din Europa. Majoritatea elevilor finlandezi învață în cadrul școlilor tehnologice, datorită implementării sistemului DUAL VEȚ(Vocațional Education and Training), beneficiand de o formare corespunzătoare care, de regulă, le permite acestora ocuparea unui loc de muncă în domeniul ales, în timp ce școlile tehnologice din România nu sunt adaptate nevoilor socio-economice actuale și nu pregătesc elevii corespunzător cerințelor pieții. Elevii din Spania iau parte la alegerile pentru directorul unității de învățământ, dar România s-a confruntat ani de zile cu un management deficitar al resursei umane în educație.
Țările dezvoltate din punct de vedere economic au la bază o investiție reală în educație, un sistem educațional democratic, în cadrul căreia elevii participă mult mai activ în procesul de luare a deciziilor. De asemenea, se investește în educație pentru cetățenie democratică, educație civică, responsabilizând elevii, care ulterior contribuie activ la bunul demers al societății.
Iulia-Flavia Miron, președintele Consiliului Național al Elevilor, declară:
 „Consiliul Național al Elevilor a făcut un pas important în scopul reprezentării elevilor, fiind acceptat ca membru observator al O.B.E.S.S.U.! Efortul cumulat pe parcursul timpului ne permite în prezent să ne situăm la un nivel similar cu cel al organizațiilor reprezentative ale elevilor din Europa. Schimbul de experiențe al organizațiilor și modalitățile de funcționare a sistemelor educaționale din alte țări europene ne oferă posibilitatea analizei situației învățământului românesc și îmbunătățirii acestuia, militând pentru adoptarea unor politici educaționale care să ofere stabilitate și calitate în actul educațional. Experiența reprezentării elevilor în cadrul european determină, însă, noi semne de întrebare în privința direcției spre care se îndreaptă sistemul educațional românesc”. Cristian Gîrneață

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 13:36:50 Ora standard a Europei de Est