Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

CHINA: Curățenie-Hărnicie-Inteligență-Năzuințe-Avânt (3)

Ioan Dzițac

CHINA: Curățenie-Hărnicie-Inteligență-Năzuințe-Avânt (3)

Rezumat. Am vorbit în primul episod despre Curățenia din China [1], iar în cel de-al doilea despre Hărnicie [2]. Spusele mele din primele două episoade sunt confirmate de un fost diplomat român, Ion Pătrașcu, un excelent scriitor-portetist, care a vizitat China după 44 de ani. Iată ce scrie el în revista „Curtea de la Argeș”: „Forța de muncă chineză, abundentă, harnică, disciplinată și modestă, este considerată de analiști drept punct central al miracolelor din ultimele trei decenii.” [3].

Episodul 3. Cuvântul cheie „Inteligență
Urmează să prezint azi Inteligența chinezească, cel de-al treilea cuvânt cheie din pentagonul succesului, Curățenie-Hărnicie-Inteligență-Năzuințe-Avânt, care dau acronimul CHINA. Inteligența chinezească se bazează pe înțelepciunea milenară a lui Kung-fu-tzu și Lao-tzu. Fără îndoială, China este un miracol, iar cultura chineză ne uluiește prin înțelepciunea descoperită cu mii de ani în urmă. De exemplu, „China a fost leagănul economiei de piață încă din timpul dinastiei Shang, cu 3.500 de ani în urmă”, spune Ion Pătrașcu [3].
Kung-fu-tzu (550 - 470 î.Hr., cunoscut de europeni sub numele de Confucius) și Lao-tzu (cca. 604-531 î.Hr., fondatorul filozofiei și religiei Tao) au fost doi filozofi înțelepți, care au trăit cu mai mult de jumătate de mileniu înainte de Hristos și și-au pus amprenta peste veacuri în rândul poporului chinez: „Singurul lucru pe care noul regim (chinez - n.t.) nu-l va putea face niciodată este de a-l scoate pe Confucius din China. Unii spun că nici n-a încercat. Alții susțin că nici nu merită să încerce. Cei peste 1.000.000.000 de oameni care locuiesc în China îl cunosc pe Confucius deplin, tot atât cum milioanele de oameni din Europa și America îl cunosc pe Hristos. […]. În China se află circa 5.000.000 de musulmani, circa 4.000.000 de catolici și aproximativ 1.000.000 de protestanți. Există nenumărați budiști și adepți din toate religiile mari ale lumii. Dar confucianismul și taoismul domină scena religioasă, iar pe Confucius îl iubesc anume. Chinezii îl cinstesc și îl asculta când este vorba de filozofie și de învățătura pentru viața interioară. El este localnic tot atât ca și câmpurile de orez, și este tot atât de mult legendă și realitate ca și vechiul zid chinezesc”. (Taoismul și Confucianismul [4]).
Cu cca. 2.500 de ani în urmă, Confucius a zis: „Arta de a conduce constă din alegerea corectă a funcționarilor. Trebuie ridicați oamenii corecți pentru ca ei să poată pune presiuni asupra celor incorecți, căci astfel cei incorecți (strâmbi) pot fi îndreptați”. Când a fost întrebat de discipolii săi ce l-a întristat cu privire la lume, Confucius a spus: „Faptul că virtutea nu este cultivată, că știința (cunoașterea) nu este prezentată clar, faptul că oamenii aud de datorie (obligație), dar nu și-o îndeplinesc, faptul că aceia care se știu că sunt răi nu întreprind nimic pentru a se îmbunătăți: acestea sunt lucrurile care mă întristează” [4]. Se pare că în zilele noastre, Deng Xiaping pune în practică, în China, învățăturile lui Confucius, după niște ani grei dominați de dezastrul provocat de „Revoluția Culturală”, inițiată de conducătorul comunist Mao Zedong (1893-1976) în 1966 și continuată și de urmașii săi până în 1976: „Orientările lui Deng Xiaoping au diminuat rolul ideologiei și au reprofilat membrii de partid în buni gospodari ai țării” [3].
Iată ce mai spune Ion Pătrașcu, cel care a trăit în China, în misiune diplomatică, primii trei ani, cei mai furioși, ai Revoluției Culturale: „În august 2013, aveam în față o Chină renăscută, precum pasărea Phoenix. Nu era o Chină mitologică, ci una a miracolelor. În doar trei decenii de la lansarea reformei patriarhului politicii chineze, Deng Xiaoping, țara a ajuns la vârful piramidei de putere din lume, alături de Statele Unite ale Americii” [3].
China a alocat 4% din PIB învățământului și duce o politică de readucere a unor inteligențe plecate din țară (am dat deja exemplul profesorului Yong Shi în episodul precedent). În doar zece ani, numărul universităților din China s-a dublat, deoarece inteligența nativă trebuie educată.
La noi, de multe ori, mai ales în vorbirea curentă, cuvântul „inteligent” se confundă cu „șmecher” sau „deștept” (vezi „băieții deștepți” în afacerile cu statul). Cei cu adevărat inteligenți sunt numiți „fraieri”. Inteligența adevărată, sănătoasă, lipsită de perversiuni patologice, nu poate fi definită decât dacă are ca scop final înțelepciunea, drumul care duce la desăvârșirea omului. Întrebat fiind, de discipolii săi, ce înseamnă un om desăvârșit, Confucius a răspuns: „Om desăvârșit este cel îngrijorat de propriile imperfecțiuni”.
Din păcate, noi ne-am obișnuit prea mult să vedem doar „paiul” din ochiul vecinului, fără a ne face griji de „bârna” din ochiul nostru. Chinezii îl au pe Confucius, dar Învățătorul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne arată și calea spre desăvârșire: „De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu te uiți cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? … Fățarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău” (Matei 7, 1-5). Dar, cum noi n-am avut norocul să avem un Deng Xiaoping al nostru, chiar mai mic, proporțional cu țara, continuăm să circulăm pe aceleași drumuri cu hârtoape, pe care „patru boi legănau carul” acum o sută de ani și să predăm copiilor știința și istoria neactualizate de pe vremea „iepocii de aur”.
Bibliografie
[1] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.8866
[2] http://www.ovidan.ro/?p=articles.details.9257 
[3] Ion Pătrașcu, În China, după 44 de ani, Revista de cultură „Curtea de la Argeș”, Nr.10/2013: http://www.curteadelaarges.ro/IV_10_35.php 
[4] http://biserica.org/ro/compendium/carti/religiilelumii/confucianismul/index.htm
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: CHINA: Curățenie-Hărnicie-Inteligență-Năzuințe-Avânt (3). 

Trimite email
joi, 23 aprilie 2026 la 09:07:07 Ora de vară a Europei de Est