Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni

La Concursul regional de istorie „România modernă” au participat 15 licee

Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni

Concursul județean de istorie, intitulat „La vremuri noi, om nou”, inițiat de dna prof. dr. Cristina Marian de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea și organizat împreună cu dna prof. Daniela Duma, a devenit la cea de-a VII-a ediție concurs regional „România modernă”.

Organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Universitatea din Oradea, Departamentul de Istorie (reprezentat de conf. univ. dr. Gabriel Moisa – prodecanul facultății și lector univ. dr. Radu Românașu), concursul a reunit la start nu mai puțin de 15 echipaje, reprezentând tot atâtea licee și colegii din Oradea, Beiuș, Marghita și Bratca.
Revelația ediției au fost sanitarii și „shogunii” orădeni
La capătul celor 10 întrebări ale competiției, pe primul loc, la egalitate de puncte (9 puncte), se aflau nu mai puțin de șase echipaje: de la C.N. „E. Gojdu”, Lic. Greco-Catolic „Iuliu Maniu”, Lic. Vocațional Pedagogic „N. Bolcaș” Beiuș, C.T. „A. Șaguna” Oradea, C.N. „I. Vulcan” și Lic. Tehnologic Sanitar „V. Voiculescu”; celelalte au obținut: 8p. (Lic. T. „A. Lazăr”), 7p. (Lic.T. „L. Blaga” și Lic. Ortodox „Ep. R. Ciorogariu”), 6p. (Lic. T. „O. Ghibu” și Liceul Teoretic din Bratca), 5 p. (C.N. „S. Vulcan” Beiuș, C.T. „C-tin Brâncuși” Oradea, C.N. „O. Goga” Marghita și LPS „Bihorul”).
Și abia după alte șapte întrebări (de baraj), unii au început să obosească și să cedeze; astfel s-a ajuns ca pe prima treaptă a podiumului să urce gojdiștii: Laura Cernău, Radu Cora și Raul Pușcaș, îndrumați de dl prof. Ilie Crăciun; pe treapta a doua: „pedagogiștii” orădeni, echipajul de la C.N. „Iosif Vulcan”: Dan Bozga, Bogdan Micle și Sergiu Tonț, îndrumați de dna prof. Alexandrina Crăciun; pe cea de-a treia treaptă: sanitarii – Natalia Sabău, Alin Vaida și Denis Olar, îndrumați de dl prof. Sergiu Ciure și Traian Nistor; mențiunea a fost obținută de echipajul Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu”: Viorel Vancea, Szilagyi Andrei și Andreea Posmoșanu, îndrumați de dra prof. Florentina Barta.
Momentul 24 ianuarie 1859 – „act energic al întregii națiuni”
Înainte să înceapă concursul, dl lector univ. dr. Radu Românașu a evocat momentul istoric din ianuarie 1859, referindu-se la raporturile lui Alexandru Ioan Cuza cu românii din Transilvania și la efectul dublei alegeri a lui Al. I. Cuza.
„Momentul 24 ianuarie 1859 a fost un „act energic al întregii națiuni”, afirma Mihail Kogălniceanu. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a demonstrat faptul că românii sunt hotărâți să acționeze în pofida oricăror adversități pentru realizarea statului național român. Presa și intelectualitatea transilvăneană au susținut toate demersurile politice, economice și culturale ale românilor de peste Carpați. S-au oferit și unele soluții de către liderii români din Transilvania (Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian, Al. Papiu Ilarian). Unirea a determinat un entuziasm de nedescris în rândul românilor de peste Carpați și neliniște la Viena. Dubla alegere a fost mult comentată în presa transilvăneană. Papiu Ilarian a înaintat la 1860 un memoriu lui Cuza în care făcea cunoscut cum a fost perceput actul de la 24 ianuarie de către românii transilvăneni. Unirea Transilvaniei cu România a fost un țel major al politicii externe inițiate de Cuza”, a mai spus lector univ. dr. Radu Românașu. Dl prodecan Gabriel Moisa a prezentat Departamentul de Istorie, subliniind cele trei forme de învățământ, structurate pe cele trei niveluri după modelul Bologna, precum și oferta de locuri subvenționate și cu taxă.
Să mai spunem că și la această ediție, Departamentul de Istorie s-a numărat printre sponsorii concursului regional de istorie „România modernă”.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Pe podium au urcat: gojdiștii, „pedagogiștii” și sanitarii orădeni.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 18:34:23 Ora standard a Europei de Est