Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Arii protejate din județul Bihor (VII)

Serialul nostru

Arii protejate din județul Bihor (VII)

Săptămâna trecută v-am prezentat rezervația naturală Lentila 204 Cornet; în acestă săptămână continuăm explorarea rezervațiilor naturale paleontologice cu Calcarele tortoniene de la Tășad.

Calcarele tortoniene de la Tășad sunt situate în vestul Munților Pădurea Craiului, reprezentând o insulă de calcare badediene cu câteva peșteri și numeroase fosile de alge calcaroase, corali, spongieri, echinide, moluște și viermi (cochilii de melci de Melanopsis fosil, Theodoxus), schelet complet de delfin pitic, schelet de reptile, anure, mamifere mici fosile. În zonǎ s-au găsit resturile unui rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat cunoscut în zona Crișurilor.

Calcarele tortoniene prezintă pe lângă interesul paleontologic și interes speologic, dat fiind dezvoltarea în calcarele tinere de vârsta sarmatiană a două peșteri: Peștera Tășad și Peștera Stracoș. Acest fapt reprezintă o raritate pe teritoriul țării noastre.

 

Peșterile Stacoș și Tășad

Peșterile Stacoș și Tășad, peșteri nedeschise publicului, prezintă interes și din punct de vedere al biodiversității ca habitat de importanță comunitară în care se regăsesc specii de lilieci protejate la nivel național și european.
Această rezervație este atribuită în custodie societății  SC Natural Internațional Turism SRL, în parteneriat cu Societatea de Istorie Naturală „Nymphaea” Oradea .
Pe Dealul Cetățuia, situat în imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea Stracoșului, se află cetatea dacică de la Tășad. Majoritatea materialului provenit din zona Tășad – Stracoș - colecție paleontologică care cuprinde specii fosile provenite din rezervație, se află în colecția Muzeului Þării Crișurilor, iar lucrările știintifice sunt publicate în anuarele muzeului: Crisia și Nymphaea.
În anul 1994, Sever Dumitrașcu, Speranța Pop, Florica Cheregi, Nicolae Sărac (Universitatea din Oradea) și Ioan Crișan (MTC) au efectuat studii arhelogice la Tășad și au constatat faptul că obiectele identificate aparțin epocii neolitic, eneolitic, tranziție la bronz; Hallstatt; Latene; așezări de tip domestic.
Au fost efectuate săpături în zona centrală a platoului "Cetățuia", deschizându-se lame și așchii de obsidian, provenind, după câte se pare, din trei surse diferite, deoarece lamele au culori diferite: negre, fumurii, maronii. A fost descoperit și un vârf de săgeată triunghiular, cu marginile retușate. Concentrarea, ca și piesele răspândite în jur ar putea indica un atelier de lucrat vârfuri de săgeți, pentru vânatul animalelor și păsărilor din zona piemontană a Munților Pădurea Craiului. Ceramica indică două niveluri de locuire: unul neolitic și al doilea neo-eneolitic, evidențiat prin fragmente de oale derivate din influența Vincă.
În stratul de pământ negru-compact a fost descoperită o mare cantitate de ceramică și numeroase rebuturi de vase numai parțial arse sau altele zgurificate. Este zona în care s-au descoperit spatule, bucăți fațetate de grafit, ce oferă indicii privind posibila existență a unui atelier de olărie în această porțiune a zonei centrale a platoului "Cetățuia”. Prin materialul descoperit s-a constatat că ceramica cu două fețe (roșie sau maronie în interior și neagră lustruită în exterior, uneori canelată) a fost lucrată pe loc, folosindu-se pentru lustruire grafitul. Prezența unor vase bitronconice nelustruite, de aceeași culoare (maronie) pe ambele fețe, întărește această ipoteză.
La Tășad se conturează două zone cu două niveluri de locuire:
a) Zona centrală a platoului "Cetățuia", cu vestigii datând din sec. II B.C - I A.D.;
b) Zona din interiorul incintei fortificate (cu val și șanț), cu vestigii datând, deocamdată, numai din a doua jumătate a sec. I B.C. - sec. I A.D., urmând ca cercetările viitoare să aducă noi precizări pentru cronologia internă a așezării dacice de la Tășad.

În cursul anului 2006, dr. Marton Venczel – muzeograf – Muzeul Þării Crișurilor, a descoperit un schelet fosil de balenă cu fanoane de vârstă sarmațiană (de aproximativ 13 milioane de ani) de la Stracoș.

Agenția pentru Protecția Mediului Bihor,
Serviciul implementare politici de mediu –Compartiment Protecția Naturii
ing. Monika Ciupleu, șef serviciu,
biolog drd. Dorina Radoveț

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 00:16:10 Ora standard a Europei de Est