Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Lucian Silaghi, Oana Lianu și Ramona Novicov ne-au ajutat să ajungem la esența artei brâncușiene

Vineri, la Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Șincai”

Lucian Silaghi, Oana Lianu și Ramona Novicov ne-au ajutat să ajungem la esența artei brâncușiene

Vineri, 17 februarie 2017, am trăit întru Brâncuși la vernisajul Expoziţiei ,,90 de paşi cu Brâncuşi pe Calea Eroilor", la Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Șincai" din Oradea, grație distinsului director al Direcției Județene pentru Cultură Bihor, domnul Lucian Silaghi și invitaților săi.

,,M-am gândit care ar fi cea mai bună cheie pentru universul fabulos al sculpturilor, al artei brâncușiene, în general și m-am gândit că tot printr-un artist consacrat vom ajunge la esența artei brâncușiene. De aceea am rugat-o pe cunoscuta artistă Oana Lianu să ne ajute în demersul nostru. Sunt convins că va reuși să ne apropie de Brâncuși mai ales că rădăcinile ei cele mai profunde sunt tocmai din Gorj".
Așa grăit-a în deschiderea evenimentului domnul director Lucian Silaghi, iar fluierul fermecat și vocea caldă a Oanei Lianu ne-au teleportat în spațiul mioritic oltenesc, aproape de lumea lui Brâncuși.
Tot domnul director ne-a mai spus că dacă anul trecut (în 2016), s-au împlinit 140 de ani de la nașterea lui Brâncuși, anul acesta, în 16 martie ,,vom comemora 60 de ani de la trecerea lui la cele sfinte".
Pentru a ni-l reda pe Brâncuși în chip magistral (și când spunem asta nu exagerăm deloc), distinsul director, asemeni unui cercetător și reporter iscusit, a descălecat la sfârșitul lunii mai 2016 pe Calea Eroilor la Târgu Jiu de unde s-a întors cu zeci de poze. 90 dintre ele redau sugestiv Calea Eroilor, la ora cireșelor coapte. Observând ca un maestru arhitectura norilor  de la Târgu Jiu, dincolo de superbele opere brâncușiene,  aparatul foto și ochiul de maestru surprind meșteșugit, cu finețe, fiecare detaliu în toată splendoarea lui. Tot domnia sa avea să ne faciliteze accesul în atelierul Montparnasse din Paris al lui Brâncuși și la imagini inedite de pe șantierul de la Târgu Jiu finalizat în 1938,  prin intermediul unui (film) documentar care s-a derulat pe fundal.
Prezentându-ne Povestea Căii Eroilor, reporterul Lucian Silaghi a ținut să sublinieze aspectele mai puțin cunoscute de publicul larg precum ,,atitudinea eroică a locuitorilor din Târgu Jiu, care, în 1916, după intrarea României în Primul Război Mondial, au ajuns să oprească, pur și simplu, cu trupurile proprii ofensiva germană". Este amintită și eroina de pe Jiu (Ecaterina Teodoroiu), ,,o figură emblematică pentru Târgu Jiu, alături de C. Brâncuși (...) Acesta este contextul în care se edifică Ansamblul Monumental (unic) de pe Calea Eroilor care aduce omagiu eroilor căzuți pentru apărarea gliei străbune... ,,așa s-au aliniat astrele", ca să-l citez pe Dan Poinar, și s-au aliniat bine; au existat resursele umane necesare și ideea genială"...
În premieră: 10 tentative care au eșuat
Regizorul întregului demers brâncușian de vineri ne-a oferit și informații în premieră despre cel puțin 10 tentative din partea lui Brâncuși sau a unor comanditari, proiecte care nu s-au soldat cu același succes, din varii motive.
,,Unele proiecte au fost respinse chiar de comanditarii monumentelor, incapabili să se ridice la înălțimea concepției artistului. ,,Fântâna arhaică", menită să cinstească amintirea regretatului savant Spiru Haret, fost ministru al Învățământului, a fost refuzată în 1914 de ministrul de Interne de atunci, V.G. Mortun. Fântâna propusă ca monument în memoria dramaturgului I.L. Caragiale a fost respinsă în 1931 de către comitetul de inițiativă din Ploiești. Fântâna și vatra fumegândă gândite ca monument funerar pentru poetul Octavian Goga, nu au fost acceptate, în 1938, de către văduva scriitorului. Nici fântâna sau portalul menite să comemoreze eroii din comuna sa natală, Peștișani, căzuți în Primul Război Mondial, nu au întrunit consensul autorităților locale, în 1923. Propria exigență a artistului în materie de desăvârșire materială l-a făcut să renunțe el însuși la unele lucrări în aer liber de mari dimensiuni. În 1927, a abandonat proiectul unei ,,Păsări în văzduh" din oțel inoxidabil, de 50 de metri înălțime, pentru vila lui Charles de Noailles de la Hyeeres, din sudul Franței, nedorind să accepte riscul unor deficiențe în executarea lucrării. În 1939, dificultățile tehnice l-au făcut să respingă ideea unei ,,Coloane Infinite", de mari dimensiuni, din oțel inoxidabil sudat, propusă spre executare de către Societatea Budd de lângă Philadelphia. Conform mărturiei japonezului Isamu Noguchi, acest mod de lucru i-ar fi contrazis crezul. În 1949, o comandă pentru o versiune colosală, în oțel inoxidabil, a ,,Cocoșului", venită din partea Muzeului din Philadelphia, rămâne neonorată. Perfecționismul artistului l-a împiedicat să realizeze, în 1955, ,,Pasărea în văzduh", monumentală în fața clădirii Seagram din New York, precum și sculptura, proiectată în 1956, din fața clădirii UNESCO din Paris. Din varii motive nici unul din proiectele sale arhitecturale de clădiri în formă de ,,Coloana Infinită" nu s-a realizat. Exegeza consideră ,,Coloana Infinită", o temă des întâlnită în opera lui Brâncuși, drept ,,cea mai radicală sculptură din istoria modernismului clasic". ,,Coloana Infinită" nu s-a materializat însă în metal nici în Parcul Central din New York, sub forma unui bloc de locuințe, așa cum îl visase Brâncuși în 1926, și nici ca un zgârie-nori din oțel inoxidabil, înalt de 400 de metri la Chicago (1939). Au rămas doar în stadiu de proiect ,,Coloana Infinită" pe care artistul intenționa s-o ridice în 1930, în Capitala României, ca și coloana gigantică din oțel inoxidabil șlefuit, menită să se ridice în 1956 le malul Lacului Michigan, ca ,,una din minunile lumii". Nu s-au elucidate nici până în prezent cauzele care l-au împiedicat pe Brâncuși să realizeze în 1938 un alt proiect arhitectural al său - ,,Templul meditației", din Indore, India".
,,Omul este puternic prin ceea ce gândește și prin ceea ce face"
Criticul de artă Ramona Novicov s-a arătat încântată de tot ce s-a pus la cale, vineri, în holul Bibliotecii Județene: ,,de evenimentul foarte elegant și bine documentat, de intervenția Oanei, care întregește această sărbătoare", aducându-l mai aproape pe Brâncuși, de documentarul excelent ,,despre modul în care Brâncuși a înțeles să facă artă, a înțeles să trăiască arta, să creeze ca un Dumnezeu și să lucreze ca un sclav. Ceea ce vedeți aici este ceva de dincolo de concept, de dincolo de gândire, ce ține de zona revelației, care se întrupează punând mâna, făcând. Acest lucru s-a pierdut. Aș vrea să punctez de la început această dimensiune a facerii. Omul este puternic prin ceea ce gândește și prin ceea ce face. Aproape că am devenit niște accesorii ale unui ecran și ale unor taste. E foarte important să vedem prețul fizic al angajamentului total, cu toată ființa în opera ta, în gândul tău... Tot acest Ansamblu din 1937 este închinat recunoștinței fără sfârșit pe care Brâncuși și pe care orice român o datorează celor care au căzut în Primul Război Mondial pe care l-a evocat... În cei patru ani de război în care țara lui trecea prin foc și sabie, el nu era aici, și s-a întors cu o venerație extraordinară punându-și la picioarele țării lui și a eroilor Coloana recunoștinței fără sfârșit, Masa tăcerii și Poarta sărutului.
,,Brâncuși nu poate fi ușor decodat"
Spuneai aici de câteva chei. Brâncuși nu poate fi ușor decodat, îți trebuie chei. Brâncuși ține de zona avangardei. Avangarda este ermetică, greu de înțeles. O oră ar trebui să vorbim despre aceste simboluri închise în opera lui și care, iată, explodează într-o manieră spectaculoasă la Târgu Jiu în 1937. Dar și înainte de Târgu Jiu, toate lucrările vorbesc despre această aventură greu de înțeles de la materie la spirit. Toate temele lui sunt șlefuiri, șlefuiri, șlefuiri, reveniri de zeci și zeci și zeci de ori asupra unei teme pe care o descarcă de materie, pe care o aduce aproape în pragul imaterialității.
,,Toate lucrările lui sunt praguri... "
Pasărea în zbor nu mai e o pasăre e energia zborului. El spunea: ,,Eu nu sculptez păsări, eu sculptez zborul". Zborul e energie, nu mai e trup. E ultimul prag înainte a nu mai fi nimic, de a fi abstracție pură, de a fi energie pură. De aceea Brâncuși e foarte important pentru toată istoria artei. E un prag. Așa cum Poarta sărutului e pragul intrării în lumea creată de B. Toate lucrările lui sunt praguri înainte de a nu mai fi decât gând, energie, de a fi doar speranță, de a fi doar iubire. E foarte greu să înțelegi abstracția. E greu să înțelegi peștele, care este o lamă care se rotește... Criticul de artă Ramona Novicov vorbește apoi despre cele trei mari momente ale Ansamblului, din care primul este pragul. În orice loc sacru, trebuie să simți trecerea din afară înăuntru, de la profan la sacru. Poarta sărutului este o încifrare, un nucleu arzător a ceea ce înseamnă a trece dincolo, sărutul nemuririi, a trece nu în moarte, ci în viața după moarte. Pe această poartă intrăm în axul orizontal, despre care a vorbit dl Silaghi".
În viziunea criticului de artă R.N., Ansamblul Monumental e ,,un testament al lui Brâncuși pe care l-au semnat frații lui, gorjenii, cu sângele lor pe care el ni-l restituie sub formă artistică. E mai mult decât artă. E mai mult decât literatură. E mai mult decât statistică. E mai mult decât festivism. Brâncuși e o cheie spre a înțelege Universul și pe noi înșine".
Dl Dan Poinar, președintele Asociației Cultul Eroilor, a venit cu punctul de vedere al pasionatului de istorie, scurt, concis și ferm, riguros, cu citate și cu istoria pusă pe tavă, făcând legătura între Târgu Jiu și Oradea. Referindu-se la luptele din Defileul Jiului din 14-16 noiembrie 1916 ale Diviziei 11, am văzut în față câmpul de luptă și lupta crâncenă prin citatul extras din Registrul acțiunilor de luptă, după care a făcut vorbire despre Ansamblul Monumental, legând cele trei elemente de ostașul căruia i-au fost dăruite: ,,Când pleacă la luptă, ostașul stă cu ai săi la Masa tăcerii. Se desparte de ei în Poarta sărutului și urcă prin jertfă pe Coloana recunoștinței fără de sfârșit".
Și încă două vorbe de la amfitrionul manifestării, distinsul director Lucian Silaghi, care se face vinovat de întâmplarea educativă extraordinară de care au avut parte orădenii vineri la Biblioteca Județeană (între care s-au aflat și elevi de la Colegiul Național ,,Iosif Vulcan" și colegiile tehnice ,,Constantin Brâncuși" și ,,Traian Vuia"). ,,De ce 90 de pași cu Brâncuși pe Calea Eroilor? Pentru că sunt 90 de fotografii, între care a încăput și Biserica Sf. Ap. Petru și Pavel - Credința care ne înalță la Dumnezeu. Și am mai inserat circa cinci-șase case de pe această Cale a Eroilor care păstrează stilul românesc cu elemente ale stilului brâncovenesc".
Să vă mai reamintim că Expoziţia va rămâne deschisă timp de o săptămână, până vineri, 24 februarie.
Manifestarea va fi reluată într-un format similar marţi, 28 februarie 2017, de la ora 17, la Gyula (Ungaria), în cadrul ,,Mărţişorului cultural" organizat de Consulatul General al României din această localitate.
Moise-Ovidiu Dan
Pentru mai multe poze (60 de poze), accesați Galeria foto: Lucian Silaghi, Oana Lianu și Ramona Novicov ne-au ajutat să ajungem la esența artei brâncușiene. 

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 11:12:28 Ora standard a Europei de Est