Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Arii protejate din Bihor (VIII)

Serialul nostru

Arii protejate din Bihor (VIII)

Săptămâna trecută v-am prezentat tainele rezervației paleontologice Calcarele Tortoniene de la Tășad; acum vom continua explorarea cu rezervația naturală Locul fosilifer de pe Dealul Șomleului – arie protejată atribuită în custodie Muzeului Þării Crișurilor.

Rezervația naturală Locul fosilifer de pe Dealul Șomleului se află situată în apropierea satului Betfia (comuna Sânmartin). Primele puncte fosiliere de pe Dealul Șomleului au fost descoperite de dr. Mihály Tóth, la începutul secolului XX. Prima listă a faunei fosile a fost publicată de Tivadar Kormos în anul 1904, autor care descoperă în următorii 15 ani în total șase puncte fosiliere. Colectările de materiale fosile au fost conduse apoi de M. Kretzoi (1941), T. Jurcsak (1950-1974) și M. Venczel (1991-2003), fiind descoperite și descrise în total 13 puncte fosilifiere.
Cea mai importantă fauna de vertebrate fosile a fost descoperită la punctul fosilier nr. 2 cu peste 80 de specii de amfibieni, reptile, păsări și mamifere, care este un stratotip al faunelor bihariene (pleistocen inferior). La celelalte puncte s-a descoperit microfaună foarte diversificată: amfibieni, reptile, păsări, mamifere (Leo gombaszoegensis ), insectivore.
Dealul Șomleului, Betfia (comuna Sânmartin) are o recunoaștere internațională în primul rând datorită faptului că reprezintă stratotipul faunelor bihariene (Kretzoi, 1941, 1953; Jánossy, 1979, 1986), o fază caracteristică pleistocenului inferior (cu o vârstă aproximativă cuprinsă între 1,4 – 1,6 milioane ani).
Situl este cel mai cunoscut dintre toate punctele descoperite de pe Dealul Șomleului, în apropierea avenului Betfia (galerie verticală a unei fostei peșteri). Din punct de vedere biostratigafic situl se încadrează în biozona cu Mimomys pusillus – Mimomys savini (FEIFAR et al. 1998).
În prezent obiectivul turistic cel mai atractiv din zonă este Avenul Betfia sau Hudra Bradii (cum este numit de localnici), parte integrantă a unui sistem subteran mai vast, în sălile căruia își găsesc adăpost mai multe specii de lilieci (Rhinolophus ferrumequinum și Myotis bechsteini), specii protejate la nivel național și european. Avenul se deschide sub o arcadă și are o adâncime verticală de aproximativ 60 m. Avenul are o intrare superioară cu diametrul de 1 m care debușează la o cotă inferioară de 13 m în puțul principal.
În versantul sudic se poate vizita o carieră de calcar, unde se poate observa dezvoltarea straturilor calcaroase care s-au format în perioada cretacică și au un conținut bogat în animale nevertebrate.
Versantul nordic și cel estic al Dealului Șomleului sunt acoperite de păduri de stejar în amestec cu carpen, tei și cireș sălbatic. În păduri pot fi observate numeroase specii de ciuperci și plante erbacee: brândușe, ghiocei, măseaua ciutei, ceapa ciorii, oițe, untișor, clopoței. Printre plantele ocrotite se numără și ghimpele iar pe marginea pădurii poate fi întâlnit șarpele lui Esculap (specie ocrotită), vipera, gușter. In zonǎ habiteazǎ mai multe specii de păsări: vânturel roșu, șoricar, sfrâncioc, ciocănitoare, pițigoi, pietrarul de munte iar dintre mamifere pot fi întâlnite: veverița, nevăstuica, diferite rozătoare, cerbi, pârși, viezure și mistreți, dintre nevertebrate călugărița și alte specii.
Agenția pentru Protecția Mediului Bihor
director executiv, ec. Cǎlin MOCAN
Serviciul implementare politici de mediu – Compartiment Protecția Naturii
ing. Monika Ciupleu, sef serviciu,
biolog drd.Radoveț Dorina,
ing. Felicia Enache, consilier principal


 

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 07:32:23 Ora standard a Europei de Est