Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Arii protejate din județul Bihor (XXV)

Serialul nostru

Arii protejate din județul Bihor (XXV)

Continuăm explorarea Parcului Natural Apuseni cu Pietrele Galbenei care reprezintă un promontoriu stâncos, situat deasupra ”Poienii Florilor”, de unde se deschide o priveliște cuprinzătoare spre Groapa Ruginoasă și Masivul Biharia.

Pietrele Galbenei
Traseul turistic „Circuitul Galbena” este un drum greu, obositor, cu diferențe mari de nivel, practicabil numai vara,  cu o durată de 10 h, o lungime 19 km și o  diferență de nivel de : +1100 m / -1100 m. Traseul pornește de la Cabana Padiș (împreună cu punctul albastru, cruce galbenă și triunghi roșu), coboară în poiana Ponor, ce este străbătută de pârâul cu același nume, pârâu ce izvorăște din izbucul din dreapta (marcaj dublu punct albastru) și intră în munte prin ponorul aflat în stânga. De aici poteca urcă pieptiș, apoi coboară și traversează un drum forestier și un pârâu intrând în pădurea de molid. După cinci minute, se ajunge la o dolină-ponor unde marcajul se desparte de celelalte, o ia la stânga și urcă puțin pe lângă dolină, iese pe un pinten stâncos, de unde putem arunca o privire în adâncimile amețitoare ale Cetății Ponorului. După cca. 20 de minute de la separarea marcajelor, din dreapta revine marcajul punct albastru, pentru scurt timp. Turiștii care nu au destul timp pentru vizitarea Cetăților pot continua drumul pe punct albastru și în 15 minute pot ajunge la primele trei balcoane, întorcându-se apoi pentru a continua drumul spre Galbena.
Un urcuș pieptiș ne scoate pe creastă, de unde traseul coboară pe partea cealaltă. După cca.20 minute se desface la dreapta o potecă pentru Ghețarul Borțig. Se merge spre dreapta pe curba de nivel cca.cinci minute, până ce în dreapta apare un hău din care iese un aer glaciar. Este un aven natural de 35 m diametru și 38 m adâncime. Are o lungime totală de 150 m și o adâncime de 54 m. Blocul de gheață din fundul avenului are 30 000 m³, care-l plasează pe locul doi după ghețarul Scărișoara. După această derivație coborâm o diferență de nivel de 360 m, după care continuăm pe un drum orizontal 20 minute, apoi traseul părăsește drumul și creasta și coboară la stânga. După câteva serpentine ajungem la piciorul unui perete, unde se află Izbucul Galbenei, care își continuă drumul printr-o cascadă cu debit mare, de fapt este apa care a intrat în Cetățile Ponorului. O derivație cu coborâș ne scote deasupra apei, de unde putem admira o cascadă și marmitele scobite de apă.
Revenim la potecă, unde urmează un coborâș cu ajutorul cablului fixat aici și ajungem la un ponor, unde se pierde toată apa. Continuăm drumul la orizontală, până la o dolină în care se deschide o gură de peșteră, care devine fereastra unei galerii subterane. Coborâm un grohotiș, ajungem la apă, de unde admirăm o frumoasă cascadă formată pe Galbena. De aici continuăm drumul pe lângă apă în jos. Coborâm astfel cca. 250 m, ajungând la altitudinea de 750 m, punctul cel mai coborât din traseu. De pe malul drept începe urcușul, până deasupra pereților văii Galbena. De aici o derivație ne scoate pe culme, unde sub noi, la peste 200 m, se află firul văii. După încă 10 minute o altă derivație ne coboară la 30 m diferență de nivel, de unde panorama văii Galbena este uluitoare.
Ne întoarcem pe poteca ce ne duce pe o culme lată cu un drum, ce ne coboară în Poiana Florilor, la o răscruce de drumuri: Padiș-Vârtop și Pietroasa-Arieșeni.
Noi continuăm în sus pe pantă pieptiș, până la un drum lat, ce urmărește curba de nivel. Ajungem într-o poieniță, în care o derivație cu marcaj roșu ne îndrumă către Peștera Focul Viu.
Revenind în poiană, traseul cotește la dreapta și începe urcușul pe Vârful Piatra Galbenei (1234 m), de unde se deschide o priveliște spre munții înconjurători. După 15 minute ajungem pe o potecă largă unde apare și banda roșie. O săgeată ne indică izvor la cinci minute. De aici pornește Circuitul Groapa de la Bârsa. Începem să urcăm pe o culme , și după 15 minute marcajul roșu ne părăsește. Marcajul nostru ne conduce la o coborâre accentuată, până la Valea Cetăților. Traversăm valea și în câteva minute ajungem în fața cantonului Glăvoi, de unde, împreună cu punctul albastru, ajungem la Cabana Padiș.
Agenția pentru Protecția Mediului Bihor
director executiv, ec. Cǎlin MOCAN                                               
Comp. Relații Publice și Comunicare,
Planuri, Proiecte și Programe, 
ing. Felicia Enache, consilier principal

 

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 10:12:23 Ora standard a Europei de Est