Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”

Joi, lansare la Biblioteca universitară

„Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”

În contextul aniversării a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, joi, 27 martie 2014, în sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea, a fost prezentat un volum apărut în Italia – „Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”.

Evenimentul a fost la pus la cale de dl prorector Sorin Șipoș și colegii din cadrul Departamentului de Istorie al Universității din Oradea. Manifestarea a fost moderată de lector univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul departamentului. Despre volum au vorbit conf. univ. dr. Gabriel Moisa, prodecanul Facultății de Istorie, respectiv, dl prof. univ. dr. Sorin Șipoș, în calitate de coordonator al volumului.
Dl prodecan a făcut o legătură între evenimentul aniversat și volum, afirmând că „volumul de față are suficiente legături cu aniversarea de astăzi pentru că vorbește despre naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc făcând referire directă la momentul 1918. „Acest volum colectiv tratează în mai multe articole, studii ale sale, această perioadă legată de autodeterminare, dar și aspecte legate de autodeterminarea românilor din Transilvania și nu numai, cu referințe și la Basarabia. Tratează și o idee interesantă, care vine de la mijlocul secolului al XIX-lea, de creare a altei structuri decât stat federal, e vorba despre așa-numita confederație danubiană”, ține să precizeze dl conf. univ. dr. Gabriel Moisa.
„Datoria noastră de istorici este de a marca evenimentele importante din istoria națională”
Dintru început, dl prorector Șorin Șipoș ne-a explicat de ce a fost programată această lansare în 27 martie.
„Această lansare în 27 martie nu este întâmplătoare! Cred că datoria noastră de istorici este de a marca evenimentele importante din istoria națională. Memoria noastră colectivă trebuie tot timpul alimentată de aceste momente importante. Nu trebuie să uităm și sigur, 27 martie face parte din memoria colectivă a neamului românesc. Cu alte cuvinte, lansarea de carte este pretextul de a ne întâlni, de a medita asupra destinului neamului românesc în context european. Avem de-a face cu un proiect pe care Departamentul de Istorie l-a gândit ca un proiect de cercetare, de internaționalizare a cercetării istorice de la Universitatea din Oradea”, a precizat dl prorector. În detalierea proiectului, domnia sa a amintit despre simpozionul organizat în Veneția (Italia), simpozion axat pe patru concepte importante: națiune, conștiință națională, stat național și integrare. „Sunt concepte importante care definesc evoluția istoriei moderne și a istoriei contemporane”.
Ce aduce nou volumul acesta?
„Volumul acesta aduce ca o noutate o analiză în durată lungă. Și mai aduce un element important și anume: interdisciplinaritatea; fiindcă printre autorii studiilor sunt istorici, specialiști în istorie politică, în istoria diplomației, avem specialiști în istoria instituțiilor politice, în istoria artei, în sociologie, în demografie, în istoria culturii. Volumul este important și fiindcă aduce în circuitul științific surse documentare noi. Avem apoi de a face cu o analiză punctuală: ceea ce se întâmplă cu românii după primul război mondial și până în momentul de față. După cum știm istoria nu-și propune să facă predicții. Istoricii încercă să reconstituie niște situații. Constatăm astăzi, sub ochii noștri, că Europa se redesenează, își modifică frontierele. Și această încercare istoriografică pe care încercăm să o aducem astăzi în atenție, într-o zi de sărbătoare pentru neamul românesc, este una care se dorește fi continuată. Avem în lucru două volume importante unul care are în vedere imaginea Europei și a spațiului românesc, iar celălalt, care trebuie să apară săptămâna viitoare, despre statutul istoriei și istoricului în societatea contemporană; sunt volume pe care le-am pregătit în relație cu frații noștri, cu specialiștii și colaboratorii noștri de la Chișinău, cu care am pus și bazele unui Institut de studii interdisciplinare, sub egida Academiei Române.
Revenind la evenimentul de astăzi, doresc să-i felicit pe studenții și elevii basarabeni care au făcut un lucru extraordinar: simbolic au împodobit, au realizat un pod simbolic de flori peste Criș, de fapt Crișul este Prutul, iar podul este simbolul trăiniciei”, a conchis dl prorector Sorin Șipoș.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:27:48 Ora standard a Europei de Est