Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”

Joi, lansare la Biblioteca universitară


„Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”
În contextul aniversării a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, joi, 27 martie 2014, în sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea, a fost prezentat un volum apărut în Italia – „Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”.

Evenimentul a fost la pus la cale de dl prorector Sorin Șipoș și colegii din cadrul Departamentului de Istorie al Universității din Oradea. Manifestarea a fost moderată de lector univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul departamentului. Despre volum au vorbit conf. univ. dr. Gabriel Moisa, prodecanul Facultății de Istorie, respectiv, dl prof. univ. dr. Sorin Șipoș, în calitate de coordonator al volumului.

Dl prodecan a făcut o legătură între evenimentul aniversat și volum, afirmând că „volumul de față are suficiente legături cu aniversarea de astăzi pentru că vorbește despre naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc făcând referire directă la momentul 1918. „Acest volum colectiv tratează în mai multe articole, studii ale sale, această perioadă legată de autodeterminare, dar și aspecte legate de autodeterminarea românilor din Transilvania și nu numai, cu referințe și la Basarabia. Tratează și o idee interesantă, care vine de la mijlocul secolului al XIX-lea, de creare a altei structuri decât stat federal, e vorba despre așa-numita confederație danubiană”, ține să precizeze dl conf. univ. dr. Gabriel Moisa.

„Datoria noastră de istorici este de a marca evenimentele importante din istoria națională”

Dintru început, dl prorector Șorin Șipoș ne-a explicat de ce a fost programată această lansare în 27 martie.

„Această lansare în 27 martie nu este întâmplătoare! Cred că datoria noastră de istorici este de a marca evenimentele importante din istoria națională. Memoria noastră colectivă trebuie tot timpul alimentată de aceste momente importante. Nu trebuie să uităm și sigur, 27 martie face parte din memoria colectivă a neamului românesc. Cu alte cuvinte, lansarea de carte este pretextul de a ne întâlni, de a medita asupra destinului neamului românesc în context european. Avem de-a face cu un proiect pe care Departamentul de Istorie l-a gândit ca un proiect de cercetare, de internaționalizare a cercetării istorice de la Universitatea din Oradea”, a precizat dl prorector. În detalierea proiectului, domnia sa a amintit despre simpozionul organizat în Veneția (Italia), simpozion axat pe patru concepte importante: națiune, conștiință națională, stat național și integrare. „Sunt concepte importante care definesc evoluția istoriei moderne și a istoriei contemporane”.

Ce aduce nou volumul acesta?

„Volumul acesta aduce ca o noutate o analiză în durată lungă. Și mai aduce un element important și anume: interdisciplinaritatea; fiindcă printre autorii studiilor sunt istorici, specialiști în istorie politică, în istoria diplomației, avem specialiști în istoria instituțiilor politice, în istoria artei, în sociologie, în demografie, în istoria culturii. Volumul este important și fiindcă aduce în circuitul științific surse documentare noi. Avem apoi de a face cu o analiză punctuală: ceea ce se întâmplă cu românii după primul război mondial și până în momentul de față. După cum știm istoria nu-și propune să facă predicții. Istoricii încercă să reconstituie niște situații. Constatăm astăzi, sub ochii noștri, că Europa se redesenează, își modifică frontierele. Și această încercare istoriografică pe care încercăm să o aducem astăzi în atenție, într-o zi de sărbătoare pentru neamul românesc, este una care se dorește fi continuată. Avem în lucru două volume importante unul care are în vedere imaginea Europei și a spațiului românesc, iar celălalt, care trebuie să apară săptămâna viitoare, despre statutul istoriei și istoricului în societatea contemporană; sunt volume pe care le-am pregătit în relație cu frații noștri, cu specialiștii și colaboratorii noștri de la Chișinău, cu care am pus și bazele unui Institut de studii interdisciplinare, sub egida Academiei Române.

Revenind la evenimentul de astăzi, doresc să-i felicit pe studenții și elevii basarabeni care au făcut un lucru extraordinar: simbolic au împodobit, au realizat un pod simbolic de flori peste Criș, de fapt Crișul este Prutul, iar podul este simbolul trăiniciei”, a conchis dl prorector Sorin Șipoș.

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Naționalitate și autodeterminare în Europa Centrală, cazul românesc”.