Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Renumitul cercetător Mihail Ioan Abrudean a devenit Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea

La recomandarea dlui decan Teodor Leuca

Renumitul cercetător Mihail Ioan Abrudean a devenit Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea

La propunerea făcută de dl prof. univ. dr. ing. Teodor Leuca, decanul Facultății de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației, distinsul cercetător științific clujean Mihail Ioan Abrudean a devenit Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea.

Ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului prof. univ. dr. ing. Mihail Ioan Abrudean,  a avut loc luni, 14 aprilie 2014, în Aula Magna a Universității din Oradea.
În deschiderea festivității, președintele Senatului universitar, dl prof. univ. dr. Sorin Curilă, a făcut cunoscută Hotărârea nr. 39 din 24 martie 2014, prin care Senatul Universității din Oradea a decis acordarea înaltei distincții domnului prof. univ. dr. ing. Mihail Ioan Abrudean, „un remarcabil cercetător științific cu rezultate deosebite în domeniul energeticii nucleare, un veritabil creator de școală universitară tehnică în domeniul ingineriei sistemelor, al automaticii. Dl profesor Mihail Ioan Abrudean este astăzi vicepreședintele Senatului Universității Tehnice din Cluj-Napoca…De șapte ani sprijiniți specializările de profil la Facultatea de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației. Astăzi este o onoare pentru Universitatea noastră să vă avem alături de noi pentru a vă decerna cel mai înalt titlu al Universității, cel de Doctor Honoris Causa”, a spus președintele Senatului universitar.
Invitat să ia cuvântul, dl rector Constantin Bungău a subliniat bunele relații care s-au statornicit de zeci de ani între cele două universități; „Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca ne-a fost părinte înainte de 1990”, a ținut să sublinieze dl rectorul, mulțumindu-le public, cu acest prilej, universitarilor clujeni pentru tot sprijinul acordat, și după 1990, prin intermediul a numeroase parteneriate încheiate. Apoi, pentru clujenii prezenți la ceremonie, dl rector a creionat profilul actual al Universității din Oradea.
Prezentând Laudatio, dl decan Teodor Leuca ne-a făcut cunoștință cu renumitul cercetător științific clujean și rezultatele sale remarcabile obținute „în domeniul automatizării proceselor tehnologice de separare a izotopilor stabili, care au situat România printre puținele țări din lume care produc, utilizează și exportă compuși marcați cu acești izotopi. De asemenea, a obținut rezultate deosebite în domeniul controlului avansat al proceselor din cadrul energeticii nucleare prin adoptarea soluției reactoarelor tip CANDU 600 de la Cernavodă care funcționează cu uraniu natural și apă grea ca și moderator, precum și în producerea hexafluorurii de uraniu în țara noastră”.  Dl profesor Mihail Ioan Abrudean a organizat conferințe internaționale, a publicat 12 cărți de specialitate și manuale didactice, 184 de articole, deține cinci brevete de invenție aplicate, 111 contracte de cercetare câștigate în competiție, din care 28 în calitate de director de proiect, patru proiecte europene FSE (POSDRU), 21 de tehnologii noi elaborate, omologate sau brevetate, 64 de citări bibliografice, 25 de recenzii de manuale universitare. În ceea ce ne privește, a contribuit la dezvoltarea învățământului orădean de excelență în domeniul automaticii. Colaborarea cu Departamentul de Ingineria Sistemelor Automate și Management al Facultății de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației a Universității din Oradea constă în desfășurarea unor activități didactice la Master, conducerea a două lucrări de doctorat (una finalizată) și includerea ca partener a Universității din Oradea în proiectul POSDRU  64051 „Învață Automatica”, destinat practicii studenților; două programe de masterat din cadrul Departamentului ISAM au fost acreditate de Consiliul ARACIS prin aportul științific și prin activitatea didactică a dlui prof. Mihail Ioan Abrudean.
„Laudatio m-a copleșit, domnule decan!”
 Avea să recunoască distinsul cercetător.
În expunerea sa, proaspătul Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea, dl prof. univ. dr. ing. Mihail Ioan Abrudean, s-a referit la realizările domniei sale în domeniul tehnicilor de separare a izotopilor stabili, producerea apei grele, tehnologia de producere a hexafluorurii de uraniu în România, cea pentru care în SUA, în anii ’43-45, se primea Premiul Nobel.
„Plecat de pe Valea Arieșului, cu un geamantan de carton, la Cluj, să devină inginer, a ajuns să lucreze în cel mai mare institut de fizică atomică din zona Transilvaniei, Institutul de Fizică Atomică, Secția 5 a Bucureștiului. A fost poate șansa vieții mele, pentru că aici, un grup de 450 de oameni, fizicieni, chimiști, ingineri, oameni care aveau o dotare în laboratoare absolut excepțională, chiar și în acea perioadă, după 1970, și care aveau o bibliotecă de peste 80 de titluri științifice din străinătate, a pus bazele energeticii nucleare în România și a plasat România printre cele mari șapte țări producătoare de izotopi stabili, apă grea și de ce nu laseri”, a recunoscut cercetătorul științific român de talie internațională, Mihail Ioan Abrudean.
Ovidiu Dan  

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:58:02 Ora de vară a Europei de Est