Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Balcicul artiștilor români

Licitația, pe 29 aprilie


Balcicul artiștilor români
Un univers desprins din cufărul cu povești și surprins cu măiestrie de Țuculescu, Dărăscu, Șirato, Mützner, Iser, Petrașcu, Tonitza sau Constion, aceasta a însemnat Orientul pentru pictura românească.

Noua expoziție dedicată Licitației de Orientalism amintește de importanța Balcicului pentru imaginarul românesc, totodată punând în valoare arta decorativă orientală. Majoritatea obiectelor decorative prezente au aparținut colecțiilor dr. Iosif Dona și ministrului George Macovescu. Fără a omite apropierea anotimpului de vară, expoziția prezintă și Licitația de Sculptură și Mobilier de grădină - o selecție de mobilier de grădină de la începutul secolului trecut.

Licitația, în 29 aprilie

Țărmul Mării Negre a atras mulți artiști români, care s-au lăsat fermecați și eliberați de atmosfera orașelor de pe malul mării. Un astfel de exemplu este Ion Țuculescu prezent în licitație cu opera „Bordeiul turcoaicei Eminé” (valoare estimativă: 25.000 – 40.000 euro), foarte elocventă pentru funcția cromaticii în creația lui Þuculescu. Călătoriile către malul mării l-au fascinat și pe Francisc Șirato, în special Balcicul. Astfel, talentul artistului poate fi admirat prin opera „Balcicul dinspre tătărie” (valoare estimativă: 18.000 – 28.000 euro), realizată în anii’30 - cea mai importantă perioadă de creație a artistului.

Un alt artist căzut în mrejele Balcicului a fost Nicolae Dărăscu, care este reprezentat în expoziție prin două lucrări „Cișmeaua din Balcic” (valoare estimativă: 15.000 – 25.000 euro) și „La cafeneaua lui Mamut” (valoare estimativă: 10.000 – 20.000 euro), ambele lucrări fiind realizate în perioada de maturitate artistică a pictorului. Exoticul Orient nu a fost surprins doar prin peisaj, ci și prin expresivitatea personajelor dinspre Răsărit. Un astfel de exemplu este tabloul „Odaliscă” (valoare estimativă: 14.000 – 22.000 euro) de Samuel Mützner. Același subiect este abordat și de Iosif Iser în opera „Intimitate” (valoare estimativă: 3.000 – 4.500 euro). Artistul este prezent în licitație și prin peisajul „Cartierul tătăresc din Balcic” (valoare estimativă: 3.000 – 4.500 euro).

Secțiunea de artă decorativă orientală este în mare parte formată din obiecte care i-au aparținut fostului Ministru de Externe George Macovescu și care au făcut parte din colecția dr. Iosif Dona. Din cadrul colecției Dona se remarcă un Ibric din metal aurit din secolul al XIX-lea (preț de pornire: 1.000 euro) și două piese de colecție rare, Vase persane de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (fiecare cu prețul de pornire de 2.000 euro), toate trei fiind clasate în categoria Tezaur.

Alte obiecte de colecție rarisime sunt un Iatagan otoman de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care a aparținut unui rang militar/administrativ superior (preț de pornire: 1.000 euro), o Piesă persană de interior pentru arderea mirodeniilor din secolul al XIX-lea (preț de pornire: 1.800 euro), o Lampă de podea, otomană, bogat decorată cu simboluri islamice din secolul al XIX-lea (preț de pornire: 950 euro) sau o Lampă de plafon, persană, bogat decorată cu flori și păsări exotice din secolul al XIX-lea (preț de pornire: 1.200 euro).

Expoziția poate fi vizitată în perioada 22 – 28 aprilie la Palatul Cesianu - Racoviță. Licitația de Orientalism și Licitația de Sculptură și Mobilier de grădină vor avea loc marți, 29 aprilie, la Athénée Palace Hilton București, de la ora 19.30.

Theodora Moldovan