Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

O bere pentru Alex Ștefănescu

Controverse (32)

O bere pentru Alex Ștefănescu

Când am aflat că dl Alex Ștefănescu are, în „Contemporanul Ideea europeană”, o rubrică permanentă intitulată „Literatura română după revoluție”, ne-au apărut în minte două enunțuri citite cândva într-un almanah literar:

-Găsesc că prea se-ngânfă el, confiscând o rubrică.
-Dar te-nșeli cumplit, amice, el nu scrie – publică!
Acestea s-au ivit chemate parcă de cunoscutele liste negre ale criticului, multe apărute în „România literară” în spațiul rezervat „Tichiei de mărgăritar”, una figurând și în interviul acordat dlui Iulian Boldea publicat în revista „Apostrof”. N-am distins încă temeiul pe care Alex Ștefănescu pune pe două coloane o seamă de „scriitori din vremea noastră”, decretând că unii sunt buni, au talent și merită să fie citiți, iar alții n-au nicio importanță. Să fie oare noua rubrică doar oglinda în care el se privește cu nespusă admirație de sine? Până la un loc, aceasta părea impresia degajată și din articolul „Unde este șampania pentru Eugen Simion?” („Contemporanul” nr. 2/2014). După ce se „lustruiește” puțin, vorbindu-ne de visul studentului Ștefănescu de a vedea manuscrisele lui Eminescu, criticul trece la chestiuni de importanță majoră pentru cultura și literatura română. Readuce în atenția cititorilor inițiativa și strădania dlui Eugen Simion care au condus la apariția, în aproximativ patruzeci de volume, reproduceri perfecte ale tuturor manuscriselor din lada lăsată de Eminescu, cu peste un secol în urmă, în grija lui Titu Maiorescu. Subliniază, de asemenea, greutățile pe care le-a întâmpinat dl E. Simion în obținerea fondurilor și în constituirea grupului de specialiști de care era nevoie pentru realizarea acestei opere editoriale. „Paznicul de far” a reușit să le învingă până la urmă și astfel a fost realizată ediția anastatică, copiile manuscriselor eminesciene fiind identice cu originalele, oferind posibilitatea de a vedea până și culoarea cernelii folosite de Eminescu.
 „În ceea ce mă privește, credeam că va primi un premiu național pentru această izbândă, că va fi sărbătorit cu flori și șampanie”, afirmă A.Ș.
S-a ales însă cu un denunț penal, fiind acuzat de fapte de corupție de către Mircea Popescu, un ins străin de lumea cărții. Mai gravă este „atitudinea” unora despre care se spunea că știu să țină condeiul în mână, care iau în derâdere pe aceia care au apreciat manuscrisele eminesciene și implicit demersul lui Eugen Simion. Pe unii dintre ei Alex Ștefănescu îi amendează categoric: „Deși este de profesie eminescolog, Ioana Bot n-a înțeles ce înseamnă Eminescu pentru cultura noastră. Și în loc să se simtă jenată că îi lipsește sensibilitatea necesară ca să se pronunțe în această problemă (…) îl persiflează ea pe intelectualul român, adică pe oameni ca Titu Maiorescu, George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Negoițescu, Edgar Papu, Zoe Dumitru-Bușulenga, definind aptitudinea de a admira ca pe o caraghioasă învăluire în norii de tămâie ai admirației”. Nu este iertat nici Costi Rogozanu cu al său „Eugen Simion și scandalul Eminescului electronic”. „A fost moda contestării lui Eminescu. Acum este moda contestării celor care îl editează pe Eminescu”, conchide Alex Ștefănescu, adăugând că unii „autori obscuri” vor să devină vizibili prin contestarea poetului și a celor pasionați de opera lui.
Pentru acest important articol nu-i putem oferi, simbolic, șampanie, ci, tot simbolic, o bere, deoarece dl Alex Ștefănescu l-a „tămâiat” într-un mai vechi număr al „României literare” pe H-R Patapievici, cel mai înverșunat detractor de azi al lui Eminescu, după cum l-a „uitat” pe Cristian Preda, alt contestatar „de serviciu” al marelui poet.
Nu putem încheia aceste însemnări fără a sublinia ideea sugerată de acest articol, idee potrivit căreia Eminescu dă și astăzi scriitorilor români o admirabilă lecție. Poetul „nu făcea niciodată risipă de cuvinte și nici nu le bagateliza, cheltuindu-le pentru exprimarea cu nonșalanță a unor banalități”. Articolul la care ne-am referit se-ncheie cu o frază admirabil ticluită: „Ca firele de praf care prind viață în imperiul unei raze (cum spune Eminescu însuși într-un poem), acești contestatari trăiesc și ei o clipă de glorie intrând în raza operei eminesciene”. (Al Serpens)

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 05:12:21 Ora de vară a Europei de Est