Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

O bere pentru Alex Ștefănescu

Controverse (32)

O bere pentru Alex Ștefănescu

Când am aflat că dl Alex Ștefănescu are, în „Contemporanul Ideea europeană”, o rubrică permanentă intitulată „Literatura română după revoluție”, ne-au apărut în minte două enunțuri citite cândva într-un almanah literar:

-Găsesc că prea se-ngânfă el, confiscând o rubrică.
-Dar te-nșeli cumplit, amice, el nu scrie – publică!
Acestea s-au ivit chemate parcă de cunoscutele liste negre ale criticului, multe apărute în „România literară” în spațiul rezervat „Tichiei de mărgăritar”, una figurând și în interviul acordat dlui Iulian Boldea publicat în revista „Apostrof”. N-am distins încă temeiul pe care Alex Ștefănescu pune pe două coloane o seamă de „scriitori din vremea noastră”, decretând că unii sunt buni, au talent și merită să fie citiți, iar alții n-au nicio importanță. Să fie oare noua rubrică doar oglinda în care el se privește cu nespusă admirație de sine? Până la un loc, aceasta părea impresia degajată și din articolul „Unde este șampania pentru Eugen Simion?” („Contemporanul” nr. 2/2014). După ce se „lustruiește” puțin, vorbindu-ne de visul studentului Ștefănescu de a vedea manuscrisele lui Eminescu, criticul trece la chestiuni de importanță majoră pentru cultura și literatura română. Readuce în atenția cititorilor inițiativa și strădania dlui Eugen Simion care au condus la apariția, în aproximativ patruzeci de volume, reproduceri perfecte ale tuturor manuscriselor din lada lăsată de Eminescu, cu peste un secol în urmă, în grija lui Titu Maiorescu. Subliniază, de asemenea, greutățile pe care le-a întâmpinat dl E. Simion în obținerea fondurilor și în constituirea grupului de specialiști de care era nevoie pentru realizarea acestei opere editoriale. „Paznicul de far” a reușit să le învingă până la urmă și astfel a fost realizată ediția anastatică, copiile manuscriselor eminesciene fiind identice cu originalele, oferind posibilitatea de a vedea până și culoarea cernelii folosite de Eminescu.
 „În ceea ce mă privește, credeam că va primi un premiu național pentru această izbândă, că va fi sărbătorit cu flori și șampanie”, afirmă A.Ș.
S-a ales însă cu un denunț penal, fiind acuzat de fapte de corupție de către Mircea Popescu, un ins străin de lumea cărții. Mai gravă este „atitudinea” unora despre care se spunea că știu să țină condeiul în mână, care iau în derâdere pe aceia care au apreciat manuscrisele eminesciene și implicit demersul lui Eugen Simion. Pe unii dintre ei Alex Ștefănescu îi amendează categoric: „Deși este de profesie eminescolog, Ioana Bot n-a înțeles ce înseamnă Eminescu pentru cultura noastră. Și în loc să se simtă jenată că îi lipsește sensibilitatea necesară ca să se pronunțe în această problemă (…) îl persiflează ea pe intelectualul român, adică pe oameni ca Titu Maiorescu, George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Negoițescu, Edgar Papu, Zoe Dumitru-Bușulenga, definind aptitudinea de a admira ca pe o caraghioasă învăluire în norii de tămâie ai admirației”. Nu este iertat nici Costi Rogozanu cu al său „Eugen Simion și scandalul Eminescului electronic”. „A fost moda contestării lui Eminescu. Acum este moda contestării celor care îl editează pe Eminescu”, conchide Alex Ștefănescu, adăugând că unii „autori obscuri” vor să devină vizibili prin contestarea poetului și a celor pasionați de opera lui.
Pentru acest important articol nu-i putem oferi, simbolic, șampanie, ci, tot simbolic, o bere, deoarece dl Alex Ștefănescu l-a „tămâiat” într-un mai vechi număr al „României literare” pe H-R Patapievici, cel mai înverșunat detractor de azi al lui Eminescu, după cum l-a „uitat” pe Cristian Preda, alt contestatar „de serviciu” al marelui poet.
Nu putem încheia aceste însemnări fără a sublinia ideea sugerată de acest articol, idee potrivit căreia Eminescu dă și astăzi scriitorilor români o admirabilă lecție. Poetul „nu făcea niciodată risipă de cuvinte și nici nu le bagateliza, cheltuindu-le pentru exprimarea cu nonșalanță a unor banalități”. Articolul la care ne-am referit se-ncheie cu o frază admirabil ticluită: „Ca firele de praf care prind viață în imperiul unei raze (cum spune Eminescu însuși într-un poem), acești contestatari trăiesc și ei o clipă de glorie intrând în raza operei eminesciene”. (Al Serpens)

Trimite email
miercuri, 24 aprilie 2024, 16:23:48 Ora de vară a Europei de Est