Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

O bere pentru Alex Ștefănescu

Controverse (32)

O bere pentru Alex Ștefănescu

Când am aflat că dl Alex Ștefănescu are, în „Contemporanul Ideea europeană”, o rubrică permanentă intitulată „Literatura română după revoluție”, ne-au apărut în minte două enunțuri citite cândva într-un almanah literar:

-Găsesc că prea se-ngânfă el, confiscând o rubrică.
-Dar te-nșeli cumplit, amice, el nu scrie – publică!
Acestea s-au ivit chemate parcă de cunoscutele liste negre ale criticului, multe apărute în „România literară” în spațiul rezervat „Tichiei de mărgăritar”, una figurând și în interviul acordat dlui Iulian Boldea publicat în revista „Apostrof”. N-am distins încă temeiul pe care Alex Ștefănescu pune pe două coloane o seamă de „scriitori din vremea noastră”, decretând că unii sunt buni, au talent și merită să fie citiți, iar alții n-au nicio importanță. Să fie oare noua rubrică doar oglinda în care el se privește cu nespusă admirație de sine? Până la un loc, aceasta părea impresia degajată și din articolul „Unde este șampania pentru Eugen Simion?” („Contemporanul” nr. 2/2014). După ce se „lustruiește” puțin, vorbindu-ne de visul studentului Ștefănescu de a vedea manuscrisele lui Eminescu, criticul trece la chestiuni de importanță majoră pentru cultura și literatura română. Readuce în atenția cititorilor inițiativa și strădania dlui Eugen Simion care au condus la apariția, în aproximativ patruzeci de volume, reproduceri perfecte ale tuturor manuscriselor din lada lăsată de Eminescu, cu peste un secol în urmă, în grija lui Titu Maiorescu. Subliniază, de asemenea, greutățile pe care le-a întâmpinat dl E. Simion în obținerea fondurilor și în constituirea grupului de specialiști de care era nevoie pentru realizarea acestei opere editoriale. „Paznicul de far” a reușit să le învingă până la urmă și astfel a fost realizată ediția anastatică, copiile manuscriselor eminesciene fiind identice cu originalele, oferind posibilitatea de a vedea până și culoarea cernelii folosite de Eminescu.
 „În ceea ce mă privește, credeam că va primi un premiu național pentru această izbândă, că va fi sărbătorit cu flori și șampanie”, afirmă A.Ș.
S-a ales însă cu un denunț penal, fiind acuzat de fapte de corupție de către Mircea Popescu, un ins străin de lumea cărții. Mai gravă este „atitudinea” unora despre care se spunea că știu să țină condeiul în mână, care iau în derâdere pe aceia care au apreciat manuscrisele eminesciene și implicit demersul lui Eugen Simion. Pe unii dintre ei Alex Ștefănescu îi amendează categoric: „Deși este de profesie eminescolog, Ioana Bot n-a înțeles ce înseamnă Eminescu pentru cultura noastră. Și în loc să se simtă jenată că îi lipsește sensibilitatea necesară ca să se pronunțe în această problemă (…) îl persiflează ea pe intelectualul român, adică pe oameni ca Titu Maiorescu, George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Negoițescu, Edgar Papu, Zoe Dumitru-Bușulenga, definind aptitudinea de a admira ca pe o caraghioasă învăluire în norii de tămâie ai admirației”. Nu este iertat nici Costi Rogozanu cu al său „Eugen Simion și scandalul Eminescului electronic”. „A fost moda contestării lui Eminescu. Acum este moda contestării celor care îl editează pe Eminescu”, conchide Alex Ștefănescu, adăugând că unii „autori obscuri” vor să devină vizibili prin contestarea poetului și a celor pasionați de opera lui.
Pentru acest important articol nu-i putem oferi, simbolic, șampanie, ci, tot simbolic, o bere, deoarece dl Alex Ștefănescu l-a „tămâiat” într-un mai vechi număr al „României literare” pe H-R Patapievici, cel mai înverșunat detractor de azi al lui Eminescu, după cum l-a „uitat” pe Cristian Preda, alt contestatar „de serviciu” al marelui poet.
Nu putem încheia aceste însemnări fără a sublinia ideea sugerată de acest articol, idee potrivit căreia Eminescu dă și astăzi scriitorilor români o admirabilă lecție. Poetul „nu făcea niciodată risipă de cuvinte și nici nu le bagateliza, cheltuindu-le pentru exprimarea cu nonșalanță a unor banalități”. Articolul la care ne-am referit se-ncheie cu o frază admirabil ticluită: „Ca firele de praf care prind viață în imperiul unei raze (cum spune Eminescu însuși într-un poem), acești contestatari trăiesc și ei o clipă de glorie intrând în raza operei eminesciene”. (Al Serpens)

Trimite email
duminică, 22 noiembrie 2026 la 12:23:35 Ora standard a Europei de Est