Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

„Învățământul românesc în context european”

Fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu despre


„Învățământul românesc în context european”
Ieri (marți,13 mai 2014), dna prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, a fost primită cu multă căldură și cu trandafiri roșii (apolitici, oferiți de dl președinte) în Aula Magna a Universității din Oradea, unde urma să susțină conferința „Învățământul românesc în context european”.

Nu a mai susținut-o, dar a lăsat-o... moștenire. A vorbit liber despre mersul lucrurilor în învățământul superior, dar nu numai. Referindu-se la învățământul superior orădean, a evocat momente din perioada când Universitatea din Oradea a fost ctitorită și a cunoscut o dezvoltare fără precedent în „mandatul” regretatului rector Teodor Maghiar, apoi ne-a supus atenției modele străine, dând exemplul unui profesor (de la Harvard) care a înființat o platformă online de cursuri universitare. Normal, cursurile sunt gratuite, dar evaluarea se plătește. Exemplul distinsului profesor a fost apoi preluat în serie și de alte universități, care în timp s-au constituit în asociații.

Dna ministru a lansat provocarea pentru o platformă de video cursuri

Prin urmare, fostul ministru al Educației, Cercetării și Inovării a lansat universitarilor orădeni provocarea pentru o platformă de video cusuri. „Este vorba despre cursuri (universitare – n.n.) online care se oferă celor tineri, de orice fel de naționalitate, din orice colț al lumii, prin intermediul platformei. Noi la Universitatea Politehnică din București avem studenți care accesează asemenea cursuri. Deocamdată sunt câteva întrebări care se ridică asupra acestor cursuri, în sensul că cursul este gratuit, dar nu este gratuită evaluarea, pentru că majoritatea cursurilor au și etape de evaluare... Evaluarea nu mai este gratuită. Se dă o certificare pe cursul pe care studentul l-a parcurs. Dar nu știm încă și nu există o soluție unanim acceptată asupra modului în care certificarea fiecărui curs ne duce la obținerea unei diplome... Nu cred că o să treacă foarte mult timp până când se vor găsi soluții la aceste probleme.

Pe o statistică pe care o găsiți relativ ușor o să constatăm un lucru care este îngrijorător de data aceasta chiar foarte îngrijorător pentru noi în România, că asemenea universități care sunt asociate în platformele acestea unde se prezintă cursurile online nu prea există în zona centrală și est europeană. Ca urmare, cred că unul dintre obiectivele majore care ar trebui să stea în fața noastră în următoarea perioadă de timp ar fi să încercăm, tot așa, prin asociere, fie la început între noi universitățile românești, pe domenii științifice și după aceea să încercăm să generăm noi oferta de a ne asocia unora din aceste platforme mari. Să încercăm să trecem un asemenea demers, un asemenea obiectiv. Poate că pare științifico fantastic ceea ce vă spun, dar vă rog să mă credeți că este o realitate pe care dacă nu o luăm în considerare, și deja cred că trebuia să facem acest lucru, o să ne coste. Pentru că studenții vor fi din ce în ce mai atrași să aibă la orice oră din zi și din noapte cursul și acces la cursul pe care îl putem pune pe platformă... Dacă vreți, vă lansez provocarea să acceptați invitația noastră de a începe să realizăm o astfel de platformă”, a spus dna prof. Ecaterina Andronescu.

Performanța unei universități depinde... de performanța învățământului preuniversitar

„Alunecând” apoi discuția în și pe terenul învățământului preuniversitar, domnia sa a trecut la scrierea de proiecte, fiind convinsă de faptul că „performanța unei universități depinde într-o măsură extrem de importantă de performanța învățământului preuniversitar.

Dacă vorbim despre învățământul preuniversitar, eu cred că aceasta este cea mai potrivită caracterizare a școlii noastre preuniversitare și anume polarizarea. În sistemul de învățământ avem școli excepționale, bune și foarte bune și în extrema cealaltă, școli slabe și foarte slabe...

Conștienți de această situație, noi am scris un proiect, pe care l-am și câștigat, și în care încercăm să realizăm un pionierat, o platformă de video cursuri pentru programa de bacalaureat pe trei discipline de interes pentru Politehnică: matematică, fizică și chimie. Cu ele vom începe, și sigur nu ne vom opri aici, vom încerca să continuăm și cu celelalte discipline”, a adăugat doamna prof. Andronescu.

În continuare, distinsul oaspete al universitarilor orădeni a punctat și alte probleme: faptul că multe univesități se luptă cu câștigarea de resurse (financiare și umane); și de aici, „deschiderea apetitului spre fondurile europene trebuie să rămână un obiectiv major”.

Microfonul a navetat apoi prin sală, de la cadre didactice universitare, la studenți și cadre didactice din învățământul preuniversitar, care au ridicat la fileu probleme punctuale, concrete, legate de resursele financiare, Legea „Funeriu”, imaginea României în lume și perspectiva pe care o pot avea absolvenții care rămân în țară, fără a lua drumul pribegiei...

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Învățământul românesc în context european”.