Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Învățământul românesc în context european”

Fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu despre

„Învățământul românesc în context european”

Ieri (marți,13 mai 2014), dna prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, a fost primită cu multă căldură și cu trandafiri roșii (apolitici, oferiți de dl președinte) în Aula Magna a Universității din Oradea, unde urma să susțină conferința „Învățământul românesc în context european”.

Nu a mai susținut-o, dar a lăsat-o... moștenire. A vorbit liber despre mersul lucrurilor în învățământul superior, dar nu numai. Referindu-se la învățământul superior orădean, a evocat momente din perioada când Universitatea din Oradea a fost ctitorită și a cunoscut o dezvoltare fără precedent în „mandatul” regretatului rector Teodor Maghiar, apoi ne-a supus atenției modele străine, dând exemplul unui profesor (de la Harvard) care a înființat o platformă online de cursuri universitare. Normal, cursurile sunt gratuite, dar evaluarea se plătește. Exemplul distinsului profesor a fost apoi preluat în serie și de alte universități, care în timp s-au constituit în asociații.
Dna ministru a lansat provocarea pentru o platformă de video cursuri
Prin urmare, fostul ministru al Educației, Cercetării și Inovării a lansat universitarilor orădeni provocarea pentru o platformă de video cusuri. „Este vorba despre cursuri (universitare – n.n.) online care se oferă celor tineri, de orice fel de naționalitate, din orice colț al lumii, prin intermediul platformei. Noi la Universitatea Politehnică din București avem studenți care accesează asemenea cursuri. Deocamdată sunt câteva întrebări care se ridică asupra acestor cursuri, în sensul că cursul este gratuit, dar nu este gratuită evaluarea, pentru că majoritatea cursurilor au și etape de evaluare... Evaluarea nu mai este gratuită. Se dă o certificare pe cursul pe care studentul l-a parcurs. Dar nu știm încă și nu există o soluție unanim acceptată asupra modului în care certificarea fiecărui curs ne duce la obținerea unei diplome... Nu cred că o să treacă foarte mult timp până când se vor găsi soluții la aceste probleme.
Pe o statistică pe care o găsiți relativ ușor o să constatăm un lucru care este îngrijorător de data aceasta chiar foarte îngrijorător pentru noi în România, că asemenea universități care sunt asociate în platformele acestea unde se prezintă cursurile online nu prea există în zona centrală și est europeană. Ca urmare, cred că unul dintre obiectivele majore care ar trebui să stea în fața noastră în următoarea perioadă de timp ar fi să încercăm, tot așa, prin asociere, fie la început între noi universitățile românești, pe domenii științifice și după aceea să încercăm să generăm noi oferta de a ne asocia unora din aceste platforme mari. Să încercăm să trecem un asemenea demers, un asemenea obiectiv. Poate că pare științifico fantastic ceea ce vă spun, dar vă rog să mă credeți că este o realitate pe care dacă nu o luăm în considerare, și deja cred că trebuia să facem acest lucru, o să ne coste. Pentru că studenții vor fi din ce în ce mai atrași să aibă la orice oră din zi și din noapte cursul și acces la cursul pe care îl putem pune pe platformă... Dacă vreți, vă lansez provocarea să acceptați invitația noastră de a începe să realizăm o astfel de platformă”, a spus dna prof. Ecaterina Andronescu.
Performanța unei universități depinde... de performanța învățământului preuniversitar
 „Alunecând” apoi discuția în și pe terenul învățământului preuniversitar, domnia sa a trecut la scrierea de proiecte, fiind convinsă de faptul că „performanța unei universități depinde într-o măsură extrem de importantă de performanța învățământului preuniversitar.
Dacă vorbim despre învățământul preuniversitar, eu cred că aceasta este cea mai potrivită caracterizare a școlii noastre preuniversitare și anume polarizarea. În sistemul de învățământ avem școli excepționale, bune și foarte bune și în extrema cealaltă, școli slabe și foarte slabe...
Conștienți de această situație, noi am scris un proiect, pe care l-am și câștigat, și în care încercăm să realizăm un pionierat, o platformă de video cursuri pentru programa de bacalaureat pe trei discipline de interes pentru Politehnică: matematică, fizică și chimie. Cu ele vom începe, și sigur nu ne vom opri aici, vom încerca să continuăm și cu celelalte discipline”, a adăugat doamna prof. Andronescu.
În continuare, distinsul oaspete al universitarilor orădeni a punctat și alte probleme: faptul că  multe univesități se luptă cu câștigarea de resurse (financiare și umane); și de aici, „deschiderea apetitului spre fondurile europene trebuie să rămână un obiectiv major”.
Microfonul a navetat apoi prin sală, de la cadre didactice universitare, la studenți și cadre didactice din învățământul preuniversitar, care au ridicat la fileu probleme punctuale, concrete, legate de resursele financiare, Legea „Funeriu”, imaginea României în lume și perspectiva pe care o pot avea absolvenții care rămân în țară, fără a lua drumul pribegiei...
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Învățământul românesc în context european”.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:58:52 Ora de vară a Europei de Est