Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Învățământul românesc în context european”

Fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu despre

„Învățământul românesc în context european”

Ieri (marți,13 mai 2014), dna prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, a fost primită cu multă căldură și cu trandafiri roșii (apolitici, oferiți de dl președinte) în Aula Magna a Universității din Oradea, unde urma să susțină conferința „Învățământul românesc în context european”.

Nu a mai susținut-o, dar a lăsat-o... moștenire. A vorbit liber despre mersul lucrurilor în învățământul superior, dar nu numai. Referindu-se la învățământul superior orădean, a evocat momente din perioada când Universitatea din Oradea a fost ctitorită și a cunoscut o dezvoltare fără precedent în „mandatul” regretatului rector Teodor Maghiar, apoi ne-a supus atenției modele străine, dând exemplul unui profesor (de la Harvard) care a înființat o platformă online de cursuri universitare. Normal, cursurile sunt gratuite, dar evaluarea se plătește. Exemplul distinsului profesor a fost apoi preluat în serie și de alte universități, care în timp s-au constituit în asociații.
Dna ministru a lansat provocarea pentru o platformă de video cursuri
Prin urmare, fostul ministru al Educației, Cercetării și Inovării a lansat universitarilor orădeni provocarea pentru o platformă de video cusuri. „Este vorba despre cursuri (universitare – n.n.) online care se oferă celor tineri, de orice fel de naționalitate, din orice colț al lumii, prin intermediul platformei. Noi la Universitatea Politehnică din București avem studenți care accesează asemenea cursuri. Deocamdată sunt câteva întrebări care se ridică asupra acestor cursuri, în sensul că cursul este gratuit, dar nu este gratuită evaluarea, pentru că majoritatea cursurilor au și etape de evaluare... Evaluarea nu mai este gratuită. Se dă o certificare pe cursul pe care studentul l-a parcurs. Dar nu știm încă și nu există o soluție unanim acceptată asupra modului în care certificarea fiecărui curs ne duce la obținerea unei diplome... Nu cred că o să treacă foarte mult timp până când se vor găsi soluții la aceste probleme.
Pe o statistică pe care o găsiți relativ ușor o să constatăm un lucru care este îngrijorător de data aceasta chiar foarte îngrijorător pentru noi în România, că asemenea universități care sunt asociate în platformele acestea unde se prezintă cursurile online nu prea există în zona centrală și est europeană. Ca urmare, cred că unul dintre obiectivele majore care ar trebui să stea în fața noastră în următoarea perioadă de timp ar fi să încercăm, tot așa, prin asociere, fie la început între noi universitățile românești, pe domenii științifice și după aceea să încercăm să generăm noi oferta de a ne asocia unora din aceste platforme mari. Să încercăm să trecem un asemenea demers, un asemenea obiectiv. Poate că pare științifico fantastic ceea ce vă spun, dar vă rog să mă credeți că este o realitate pe care dacă nu o luăm în considerare, și deja cred că trebuia să facem acest lucru, o să ne coste. Pentru că studenții vor fi din ce în ce mai atrași să aibă la orice oră din zi și din noapte cursul și acces la cursul pe care îl putem pune pe platformă... Dacă vreți, vă lansez provocarea să acceptați invitația noastră de a începe să realizăm o astfel de platformă”, a spus dna prof. Ecaterina Andronescu.
Performanța unei universități depinde... de performanța învățământului preuniversitar
 „Alunecând” apoi discuția în și pe terenul învățământului preuniversitar, domnia sa a trecut la scrierea de proiecte, fiind convinsă de faptul că „performanța unei universități depinde într-o măsură extrem de importantă de performanța învățământului preuniversitar.
Dacă vorbim despre învățământul preuniversitar, eu cred că aceasta este cea mai potrivită caracterizare a școlii noastre preuniversitare și anume polarizarea. În sistemul de învățământ avem școli excepționale, bune și foarte bune și în extrema cealaltă, școli slabe și foarte slabe...
Conștienți de această situație, noi am scris un proiect, pe care l-am și câștigat, și în care încercăm să realizăm un pionierat, o platformă de video cursuri pentru programa de bacalaureat pe trei discipline de interes pentru Politehnică: matematică, fizică și chimie. Cu ele vom începe, și sigur nu ne vom opri aici, vom încerca să continuăm și cu celelalte discipline”, a adăugat doamna prof. Andronescu.
În continuare, distinsul oaspete al universitarilor orădeni a punctat și alte probleme: faptul că  multe univesități se luptă cu câștigarea de resurse (financiare și umane); și de aici, „deschiderea apetitului spre fondurile europene trebuie să rămână un obiectiv major”.
Microfonul a navetat apoi prin sală, de la cadre didactice universitare, la studenți și cadre didactice din învățământul preuniversitar, care au ridicat la fileu probleme punctuale, concrete, legate de resursele financiare, Legea „Funeriu”, imaginea României în lume și perspectiva pe care o pot avea absolvenții care rămân în țară, fără a lua drumul pribegiei...
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Învățământul românesc în context european”.

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:29:13 Ora standard a Europei de Est