Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Statutul istoriei și al istoricilor în societatea contemporană

Joi, la Universitatea din Oradea, a fost lansat volumul

Statutul istoriei și al istoricilor în societatea contemporană

În organizarea Departamentului de Istorie al Universității din Oradea a fost lansat joi (22 mai 2014) volumul „Statutul istoriei și al istoricilor în societatea contemporană”.

Evenimentul, desfășurat în sala de conferințe a Senatului universitar, a reunit profesori universitari din cadrul departamentului, profesori de istorie din învățământul preuniversitar, studenți și elevi.
Volumul, care cuprinde comunicările prezentate la conferința internațională „Statutul istoriei și al istoricilor în contemporaneitate”, desfășurată în 18 și 19 octombrie 2013, la Oradea și Băile Felix, a fost prezentat din punct de vedere al structurii sale de către dl prof. univ. dr. Ion Zainea, director al Școlii doctorale. Aflăm astfel că lucrările participanților au fost grupate de către cei trei coordonatori (prof. Gabriel Moisa, Sorin Șipoș și Igor Șarov), în  șase secțiuni: Evaluări și reevaluări istoriografice, Direcții noi de cercetare, Istorie și politică, Cercetări biografice, Recitind documentele și Istoria în școală. În cadrul ultimului capitol (Istoria în școală) sunt cuprinse șapte lucrări aparținând unor profesori din Oradea și Republica Moldova: Elisaveta Roșu, Ramona Iștoc și Florin Iștoc, Alina Buzle, Elisabeta Ungur și Lucian Jora, Mariana Marcu și Ludmila Sârghi. Pentru început directorul Școlii doctorale s-a referit la cei trei coordonatori ai volumului (Gabriel Moisa, Sorin Șipoș și Igor Șarov), fiecare cu experiența și prestația individuală remarcabile. Moderator al evenimentului, dl lector univ. dr. Florin Sfrengeu, directorul Departamentului de Istorie, a invitat-o să ia cuvântul pe doamna inspector școlar Elisaveta Roșu, care s-a referit la ultimul capitol al cărții (Istoria în școală). „Lucrările încearcă să radiografieze modul în care factorul politic a influențat evoluția statutului disciplinei Istorie și a profesorului de istorie, menționându-se ingerințele acestui factor politic în ceea ce privește disciplina Istorie în școală”, a arătat doamna inspector Elisaveta Roșu. În intervenția sa, dl prorector Sorin Șipoș a vorbit despre importanța proiectului implementat de Departamentul de Istorie în parteneriat cu Inspectoratul Școlar și școli din învățământul preuniversitar, „un proiect care are menirea de a gândi o strategie în ceea ce privește apropierea elevilor de o serie de specializări care funcționează la Universitatea din Oradea, dar, în egală măsură, de a ne implica mult mai serios în ceea ce privește pregătirea studenților noștri”. Domnia sa a evidențat apoi noua direcție de cercetare, între istorie, antropologie, biologie și medicină, coordonatele pe care se înscrie statutul istoriei și al istoricilor în etapa actuală. Tot în calitate de coordonator al volumului a vorbit și dl conf. univ. dr. Gabriel Moisa, care constată că „istoria devine un domeniu foarte accesat de către oricine, și nu mă refer la profesioniști..., ci la mulți alții care în loc să discute la televizor bunăoară sau în presă despre chimie, fizică, sau matematică, preferă să aibă discursuri legate de istorie. Menirea noastră este ca periodic să facem o analiză asupra a ceea ce înseamnă istoria, istoricul și statutul său în societate”.
Premierea câștigătorilor concursului de eseuri
În partea a doua a manifestării, dl prorector Sorin Șipoș și dna inspector școlar Elisaveta Roșu au înmânat diplome câștigătorilor concursului de eseuri, intitulat „Mari personalități politice și culturale din istoria României”.
Câștigătorii sunt elevi ai Colegiului Național „Mihai Eminescu” (Pîrv Simina Andreea – premiul I; Tonceanu Cristina Andreea și Dume Daiana Alexandra – premiul II; Cioara Larisa, Cipleu Carmen și Trifa Sabina - premiul III) și ai Colegiului Național „Samuil Vulcan”, Beiuș (Buda Alexandra – mențiune).
În încheiere, directorul Departamentului de Istorie a ținut să facă cunoscute specializările facultății (Istorie și două specializări noi: Turismul cultural și Studiile americane). „Pe lângă meseria de istoric, istoriograf, specialist în diferite domenii auxiliare istoriei, sunt vreo 17 sau 18 meserii care vor apărea pe diploma voastră de absolvire”, a precizat dl lector univ. dr. Florin Sfrengeu.
Ovidiu Dan
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Statutul istoriei și al istoricilor în societatea contemporană.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:56:54 Ora de vară a Europei de Est