Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Rectorul și „ghilotina angajării”

Ședința Senatului Universității din Oradea de luni, 27 octombrie

Rectorul și „ghilotina angajării”

Comisia de Relații Interne și Internaționale vă informează despre subiectele discutate în ședința Senatului Universității din Oradea de luni, 27 octombrie 2014.

Reforma Universității
În ședința sa de luni, 27.10.2014, Senatul universitar a luat cea mai importantă decizie structurală din existența sa, cea legată de aleșii Senatului în comisia de lucru privind optimizarea funcționării universității.
În prealabil s-a convenit cu Consiliul de Administrație să se constituie o comisie paritară alcătuită din câte 4 membri reprezentând, fiecare câte o parte a conducerii universității, respectiv, cea „normativă", Senatul și cea „executivă", Rectoratul, Comisia de promovare a optimizării activității Universității, începând cu mandatul următor.
Cei aleși în Senat pentru această misiune, au fost președintele Comisiei pentru Strategie și reformă conf. univ. dr. Radu Breja și alți trei președinți de comisii ai Senatului universitar, prof. univ. dr. Cristian Grava, conf. univ. dr. Simona Bodog și conf. univ. dr. Ioan Țarcă. Ei au fost aprobați cu doar două voturi „contra".
Informarea rectorului
Invitat la reuniunea Senatului, rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. ing. Constantin Bungău a transmis spre adunare rezultatele întâlnirii Consiliului Național al Rectorilor. Dintre acestea de mare impact au fost cele cu privire la aplicarea fermă a LEN, cum a declarat Ministrul Delegat pentru Învățământul Superior, prezent la întâlnirea rectorilor. Conform d-lui rector, prof. univ. dr. ing. Constantin Bungău este de reținut angajamentul guvernului de a aplica legea, nu doar în litera, ci și în spiritul său, arătând că guvernul socotește educația prioritate nu doar în declarații, ci și  prin alocare de fonduri, prin fonduri suplimentare. Pentru Universitatea din Oradea, alocațiile bugetare (de bază) au crescut de la 39.7 milioane la 41,5 milioane lei. Au crescut și fondurile pentru cercetare astfel că mai multe proiecte depuse de Universitate au șanse să fie finanțate. Pentru membrii corpului universitar se vor aloca în plus bani pentru achiziție carte de specialitate, și, respectiv, bani de burse, atât pentru bursele speciale, cât și pentru bursele de doctorat.
Acestea au fost veștile bune, cea mai puțin bună a  fost cea pe care rectorul a numit-o „ghilotina angajării". Este vorba de aplicarea cerinței LEN de a avea angajați în Învățământul Superior, exclusiv absolvenți de studii doctorale.
Rectorul a mai informat Senatul că va redacta, cât de curând posibil, un Comunicat privind recentele întrebări pe care i le-a adresat presa locală.
Tonul îl dau studenții
Începând din acest an universitar studenții s-au manifestat ca o forță care modelează deciziile Senatului.
În ședința de luni, ședință care avea pe ordinea de zi și completarea locurilor vacante din Senat, cu membrii aleși deja la ultimele alegeri, studenții au stârnit o vie dezbatere în jurul unui nume: Marius Chipurici.
Studenții au adus în discuție dreptul comunității studenților de a stabili cine îi reprezintă, fără amestecul facultăților. Este un semn de maturitate, de care Senatul a luat act, deși opoziția studenților în acest caz, nu avea toate argumentele procedurale.
Dincolo de nume și de situație, studenții pun o problemă majoră: aceea privind calitatea reprezentării.
Va fi una din sarcinile menționatei Comisii de Optimizare să găsească instrumentele electorale potrivite ca în Senat să fie cei mai reprezentativi membri ai comunității universitare, cei mai devotați dezvoltării universității, cei mai buni cunoscători ai funcționării unui organism decizional și, nu în ultimul rând, și poate chiar un segment în care să se poată asculta vocile  unui grup de înțelepți, înainte  de a lua decizii strategice.
Prof. univ. dr. Lia Pop,
președinte al Comisiei Relații Interne și Internaționale a Senatului Universității din Oradea

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:29:24 Ora standard a Europei de Est