Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

De la teorie la experiențe, reflecții și perspective în activitatea cu persoanele cu dizabilități

În 3 dec., la Universitatea din Oradea

De la teorie la experiențe, reflecții și perspective în activitatea cu persoanele cu dizabilități

De 3 Decembrie, Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, la Facultatea de Științe Socio-Umane, s-a derulat o activitate sub forma unei dezbateri la care au participat studenți din cei trei ani de studii, specializarea Psihopedagogie Specială, profesori psihopedagogi și profesori de sprijin din instituțiile de învățământul special și special integrat din județul Bihor, reuniţi la Universitate cu ocazia cursului intitulat „Metode de bună practică în educaţia incluzivă" şi organizat în cadrul proiectului Comenius Regio „Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu CES"

Activitatea a fost coordonată de lect. univ. dr. Peter Karla și lect. univ. dr. Bochiș Laura, de la Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei, activitate al cărei obiectiv a fost să creeze situații de cooperare și chiar competiție între grupuri formate mixt, din cele trei categorii de participanți menționate anterior, pentru a-și împărtăși idei, experiențe sau dificultăți întâmpinate în activitatea didactică cu persoanele cu dizabilități.
S-a pornit de la întrebări de tipul CE, CINE, UNDE, DE CE, CÂND, CUM? grupurile de participanți schimbând idei și oferind chiar modele de bune practici legate de modul în care au reușit să integreze copiii cu cerințe educative speciale în unitățile de învățământ din care fac parte.
Întrebările formulate precum: Cum reușim să sensibilizăm comunitatea cu privire la nevoile persoanelor cu dizabilități? Ce se întâmplă cu persoanele cu dizabilități, după ce își finalizează parcursul școlar? De când începe integrarea unui copil cu dizabilități? De ce există tensiuni în relațiile dintre familie și școală în contextul în care se dorește integrarea copiilor cu dizabilități în instituțiile de învățământ de masă? Cine își alege ca specializare Psihopedagogia specială, la facultate? și altele, au provocat participanții la interacțiune în grup și au creat prilejul de a se face relatări fine legate de modul în care cadrele didactice care își desfășoară activitatea cu persoanele cu dizabilități, cu menționarea elementelor care dau satisfacție profesională dar și a obstacolelor cu care se confruntă. 
Ideile vehiculate au condus la concluzia că un prim pas - esențial - pentru integrarea școlară și socială a persoanelor cu dizabilități  îl reprezintă formarea unei atitudini de acceptare și înțelegere a nevoilor unui copil cu dizabilități chiar de către cadrele didactice din școlile integratoare întrucât modelul și atitudinea acestuia poate avea o influență mare asupra modului în care ceilalți copii și familiile lor se raportează la copilul cu dizabilități.
Peter Karla

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:05 Ora standard a Europei de Est