Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Universitatea din Oradea în clasamentul internațional Scimago

De la locul 18 la locul 8

Universitatea din Oradea în clasamentul internațional Scimago

La sfârşitul lunii trecute a fost publicată a șasea ediție (2014) a clasamentului internațional Scimago (http://www.scimagoir.com/), realizată pe baza productivității științifice a universităților și institutelor de cercetare din lume.

Clasamentul internațional Scimago are la bază prestigioasa bază de date Scopus și publicațiile indexate de aceasta.
După criteriul „output", adică numărul de articole publicate, Universitatea din Oradea s-a clasat, ca și anul trecut, pe locul 18 (16 printre universități). În schimb la nivel mondial a reușit să urce în clasament 9 poziții, de la 2.213 la 2.204.
La criteriile de excelență, universitatea ocupă poziții și mai prestigioase. După criteriul de excelență (Excellence), determinat de procentul articolelor publicate în cele mai citate 10% de articole pe nivel mondial (output științific de nivel înalt), Universitatea Oradea ocupă locul 16 pe nivel național (12 printre universități). Considerând criteriul „Leadership and Excellence", adică numărul de studii de excelență demarate de către cadrele didactice ale Universității din Oradea în calitate de coordonator principal, instituția se clasifică pe locul 8 (a 7-a ca universitate), foarte aproape de universitățile românești de prestigiu.
Clasamentul Scimago ia în considerare mai multe criterii, cum este numărul de articole publicate în reviste cotate Scopus, numărul de citări, colaborarea internațională, diversitatea domeniilor de cercetare, dacă autorii principali aparțin instituției, criterii de excelență etc.
Ediția 2014 a clasamentului cuprinde peste 5.100 de universități și institute de cercetare din întreaga lume. Din România au fost incluse în ierarhizare în total 23 de instituţii din care 19 sunt universități. Detalii găsiţi în link-ul: 
(http://www.scimagoir.com/research.php?indicator=Output§or=&country=ROU).
În clasamentul din 2014
- pe baza datelor 2008-2012
-23 institute de cercetare şi universităţi din România
-UO pe locul 2.204 la nivel mondial / locul 18 la nivel naţional / locul 16 printre universităţi RO (după output - publicaţii ştiiţifice)
Universitatea din Oradea în clasamentul din 2014 (detaliat)
-Indicatorul „Output" (după numărul de articole cotate Scopus): locul 18 la nivel naţional;
-Indicatorul „Normalized Impact" (se ia în considerare şi citările articolelor nu numai numărul acestora): locul 15 la nivel naţional;
- Indicatorul „Excellence" (cât la sută din articolele publicate se regăsesc în cele mai citate 10% de articole pe nivel mondial): locul 16 la nivel naţional;
-Indicatorul „Leadership" (numărul de articole cu autor principal de la UO): locul 8 la nivel naţional;
-Indicatorul „Excellence with Readership" (cât la % din articolele publicate cu autor principal de la UO se regăsesc printre cele mai citate 10% de articole pe nivel mondial): locul 8 la nivel naţional;
-Indicatorul „Q1" (după numărul de articole din cuartila 1, adică în reviste din topul de 25%): locul 17 la nivel naţional;
-Indicatorul „Scientific Talent Pool" (în total câţi autori independenţi au toate articolele publicate - adică după numărul de cadre/cercetători care publică articole): locul 18 la nivel naţional;
-Indicatorul „Internaţional Collaboration" (nr. de articole cu minimum un institut din străinătate): locul 16 la nivel naţional;
-Indicatorul „Specialization" (cât de vaste sunt domeniile de cercetare în care au fost realizate articolele publicate - o valoare ridicată înseamnă o universitate specializată în anumite domenii): locul 12 la nivel naţional
Amalia Bicazan,
referent Comunicare

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:16 Ora standard a Europei de Est