Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

„Extraterestru” pentru o zi

Învățarea prin joc

„Extraterestru” pentru o zi

Miercuri, 20 decembrie 2006, circa o sută de elevi de la Școala cu clasele I-VIII „Dimitrie Cantemir” din Oradea au trăit o experiență inedită, devenind „extratereștri” pentru o zi.

 Prof. Dorina Szatmari - bursă Space Academy


 

Dna Dorina Szatmari, profesor de matematică la Școala „Dimitrie Cantemir”, este primul (și singurul) profesor bihorean care a beneficiat, în 2006, de o bursă Space Academy, pe care Compania Honeywell o acordă celor mai buni profesori de matematică și fizică (din gimnaziu) din întreaga lume (pentru mai multe detalii, citiți art. „Bursele Space Academy”… publicat pe site-ul nostru: www.informatiadevest.ro, secțiunea Reportaj.).

Astfel că în vară, prof. Dorina Szatmari a câștigat o experiență inedită participând la 40 de ore de cursuri, laboratoare și antrenamente de teren, având ocazia de a lua parte la antrenamentele astronauților, inclusiv la simulǎrile de înaltǎ performanțǎ a avioanelor cu reacție, la scenariile bazate pe misiuni spațiale, la antrenamente de supraviețuire terestrǎ și acvaticǎ și la un program de zbor dinamic de ultimǎ generație, activități organizate la U.S. Space & Rocket Center în Huntsville, Alabama. 


Șapte activități, în trei săli 
 
Vă puteți imagina cu cât entuziasm au primit elevii proiectul  inițiat de dna profesoară de a deveni „extratereștri pentru o zi”.
În cadrul celor șapte activități organizate în trei săli de clasă, sub îndrumarea unor profesori, coordonați de prof. Dorina Szatmari, elevii celor trei clase (a V-a A și B, și a VI-a B) au fost puși în situații-problemă, învățând prin descoperire, prin efort propriu, și într-un mod plăcut, prin intermediul jocului, un bagaj însemnat de cunoștințe.
În cabinetul de matematică, elevii clasei a VI-a B (îndrumați de prof. Valeria Surdu și Amelia Boroș) confecționau embleme și mascote (ei având în față câteva modele de embleme în „stil american”, proiectate cu videoproiectorul).
Nu putem să nu remarcăm faptul că în sală exista și o expoziție cu vânzare, cuprinzând lumânări confecționate de copii din Centrul Down din Oradea, aceasta fiind o modalitate prin care elevii de la „Dimitrie Cantemir” doresc să întindă o mână copiilor din Centrul Down (e pentru a treia oară, în ultimii trei ani, când ei găzduiesc astfel de expoziții cu vânzare).
Pe elevii clasei a V-a A, i-am găsit (împreună cu prof. Viorica Galiș) în cabinetul de română. Ei participau la un concurs. Clasa era împărțită în trei echipe, având în față câte un panou pentru fiecare din cele trei corpuri cerești:  Soare, Lună și Pământ. Pe baza bilețelelor extrase (de forma unor sectoare de cerc), informațiile despre respectivele corpuri se îmbogățeau continuu, erau informații preponderent științifice, dar au fost strecurate și informații din literatură, muzică, pictură și folclor. Elevii mai aveau apoi de rezolvat o problemă scrisă pe tablă, legată de sistemele de numerație (și de astronomie).
În cea de-a treia sală (în cabinetul de geografie), cei din a V-a B (îndrumați de prof. Rodica Galea, Ramona Gafencu și Florica Dobai) erau antrenați în jocuri de cunoaștere a planetelor sistemului solar, de ordonare a lor (descrescător), după mărime, să stabilească o corespondență între corpurile cerești și diferite obiecte (mingi, legume, fructe) de formă sferică, tot în funcție de mărime, să le aranjeze corect pe orbite desfășurate în jurul Soarelui.  Tot aici, copiii au fost puși în situații concrete de a desfășura diferite activități cu degetele legate pentru a înțelege astfel modul cum se descurcă persoanele cu dizabilități. Într-un alt cadru, alții își prezentau creațiile literare (scenariile SF), și desenele (fiecare clasă pregătind desene extrem de sugestive pe această temă a extratereștrilor). 


 
Clasa a VI-a B –„clasa extraterestră”


 
Cam după câte o oră, clasele se roteau, astfel încât fiecare elev să ajungă să treacă prin cele trei săli, și să participe la cele șapte activități organizate. Doar profesorii rămâneau pe loc, ei având rol de observatori. La final, pe baza aprecierilor făcute de observatori, s-au acordat diplome (redactate de prof. Melania Ciomoș, bibliotecara școlii) pentru cel mai reușit costum (de extraterestru), cea mai bună creație SF, cel mai interesant desen, cea mai grozavă mascotă,  cea mai interesantă emblemă…
Clasa a VI-a B a fost catalogată de prof. Dorina Szatmari drept o clasă cu adevărat extraterestră (cea mai deschisă la nou și mai „trăsnită”), mulți dintre elevii clasei fiind și membri ai primului club de astronomie înființat în toamna lui 2006 în această școală, club care își desfășoară activitatea în cadrul astroclubului care funcționează în fiecare vineri în sala multifuncțională din Cetatea Oradea.
În concluzie, elevii s-au mascat (vopsit pe față), s-au costumat adecvat, ca niște marțieni, s-au comportat ca atare și au trăit intens viața unor extratereștri, dându-și aere și importanță, dar, în tot acest timp, prin aceste activități care au îmbrăcat forma unor jocuri, ei și-au însușit cunoștințe noi prin interdisciplinaritate și mai cu seamă prin efort propriu, făcând risipă de imaginație creatoare. Toate acestea ne fac să considerăm proiectul o reușită cu multiple valențe instructiv-educative, iar coordonatorul de proiect (și echipa sa) merită nota maximă (cu felicitări) pentru originalitate.
Ovidiu Dan
 

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 21:01:42 Ora standard a Europei de Est