Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Rezultatele primului sondaj de opinie privind refendumul din 10 mai 2015

Sondajul a fost realizat în perioada 9 februarie - 4 martie

Rezultatele primului sondaj de opinie privind refendumul din 10 mai 2015

În cursul zilei de marţi, 10 martie 2015, city-managerul Eduard Florea şi prof. univ. dr. Adrian Hatos au prezentat rezultatele sondajului de opinie realizat în Oradea şi Sînmartin privind opiniile persoanelor cu drept de vot despre fuziunea celor două localităţi. Sondajul a fost realizat în perioada 9 februarie - 4 martie.

Conform explicaţiilor date de Eduard Florea, scopul sondajului a fost în principiu de a cunoaşte care este gradul de informare a cetăţenilor despre fuziunea dintre cele două localităţi, precum şi despre gradul de cunoaştere a referendumului care va fi organizat în data de 10 mai 2015.
La detalierea rezultatelor, dl Adrian Hatos a spus că eşantioanele celor două sondaje au fost aleatoare,  stratificate după regiune. Eşantioanele au constat dintr-un număr de 557 persoane în Oradea şi 246 persoane în Sînmartin. Interviurile au fost realizate faţă în faţă, la domiciliile persoanelor intervievate. Cetăţenii au răspuns la întrebări la care puteau opta între răspunsuri prestabilite,  respectiv întrebări deschise, adică întrebări la care cetăţenii trebuiau să dea răspunsuri personale.
Astfel, în urma analizei sondajului reiese că problematica fuziunii este mult mai bine cunoscută în Sînmartin decât în Oradea (84% comparativ cu 58%), fiind aparent mai relevantă pentru locuitorii comunei. De aici reiese că intenţia de a participa la vot este mult mai frecventă în Sînmartin decât în Oradea, iar spre deosebire de alegătorii din Oradea - unde predomină cei favorabili fuziunii (71%), alegătorii din Sînmartin care participă la vot optează într-o majoritate mai pregnantă (55%) împotriva fuziunii.
Aceeaşi majoritate a locuitorilor Sînmartinului (56%) consideră că majoritatea consătenilor lor va vota împotriva fuziunii.
Această situaţie este determinată de faptul că cei mai mulţi dintre locuitorii Sînmartinului (49%) văd fuziunea ca producând avantaje mai degrabă locuitorilor din Oradea decât locuitorilor din Sînmartin.
Este relevant în acest context faptul că, în timp ce doar 17% dintre subiecţii din Oradea au putut numi dezavantaje ale fuziunii, două treimi dintre subiecţii din Sînmartin (69%) au numit dezavantaje ale fuziunii pentru comuna lor, în timp ce proporţiile de subiecţi care numesc avantaje sunt similare în cele două localităţi.
Totodată, în ceea ce priveşte principala temere a locuitorilor din Sînmartin legată de proiectul fuziunii este perspectiva creşterii taxelor şi impozitelor locale. Această problemă a fost numită de 87% dintre subiecţii din Sînmartin care au precizat dezavantaje (adică peste 50% din total).
În ceea ce priveşte profilul socio-demografic al votanţilor pot fi remarcate următoarele: votanţii care se opun fuziunii în Sînmartin tind să fie mai tineri decât cei care sunt de acord cu fuziunea, iar alegătorii cu nivelul de instrucţie cel mai scăzut au probabilitate semnificativ crescută de a nu participa la dezbaterea privind fuziunea şi de a nu participa la vot.
Legat de importanţa referendumului şi a sondajului, Eduard Florea a menţionat că „acest sondaj a confirmat, mai ales că  a fost realizat înaintea campaniei de informare, opţiunile şi temele administraţiei locale în perioada imediat următoare, adică în ceea ce priveşte locuitorii din Oradea va trebui să ducem o campanie de informare şi mobilizare la prezenţa la vot, în care să explicăm importanţa opţiunii şi  a dreptului pe care-l au, în acelaşi timp pentru locuitorii din Sînmartin va trebui să ne axăm pe o campanie de informare din gospodărie în gospodărie, pe de o parte pentru a le arăta locuitorilor că motivele şi detaliile acestei fuziuni trebuie să-i determine să opteze pentru a spune „DA" acestui refendum".
Eduard Florea a anunţat că municipalitatea împreună cu Universitatea va mai realiza un alt sondaj în apropierea referendumului pentru a constata rezultatele campaniei de infomare pentru referendum.
Detalii legate de acest sondaj, precum şi alte informaţii importante legate de referendumul din data de 10 mai 2015 găsiţi pe site-ul www.referendumoradea.ro.
Biroul de presă

Trimite email
sâmbătă, 30 mai 2026 la 12:56:55 Ora de vară a Europei de Est