Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Rezultatele primului sondaj de opinie privind refendumul din 10 mai 2015

Sondajul a fost realizat în perioada 9 februarie - 4 martie

Rezultatele primului sondaj de opinie privind refendumul din 10 mai 2015

În cursul zilei de marţi, 10 martie 2015, city-managerul Eduard Florea şi prof. univ. dr. Adrian Hatos au prezentat rezultatele sondajului de opinie realizat în Oradea şi Sînmartin privind opiniile persoanelor cu drept de vot despre fuziunea celor două localităţi. Sondajul a fost realizat în perioada 9 februarie - 4 martie.

Conform explicaţiilor date de Eduard Florea, scopul sondajului a fost în principiu de a cunoaşte care este gradul de informare a cetăţenilor despre fuziunea dintre cele două localităţi, precum şi despre gradul de cunoaştere a referendumului care va fi organizat în data de 10 mai 2015.
La detalierea rezultatelor, dl Adrian Hatos a spus că eşantioanele celor două sondaje au fost aleatoare,  stratificate după regiune. Eşantioanele au constat dintr-un număr de 557 persoane în Oradea şi 246 persoane în Sînmartin. Interviurile au fost realizate faţă în faţă, la domiciliile persoanelor intervievate. Cetăţenii au răspuns la întrebări la care puteau opta între răspunsuri prestabilite,  respectiv întrebări deschise, adică întrebări la care cetăţenii trebuiau să dea răspunsuri personale.
Astfel, în urma analizei sondajului reiese că problematica fuziunii este mult mai bine cunoscută în Sînmartin decât în Oradea (84% comparativ cu 58%), fiind aparent mai relevantă pentru locuitorii comunei. De aici reiese că intenţia de a participa la vot este mult mai frecventă în Sînmartin decât în Oradea, iar spre deosebire de alegătorii din Oradea - unde predomină cei favorabili fuziunii (71%), alegătorii din Sînmartin care participă la vot optează într-o majoritate mai pregnantă (55%) împotriva fuziunii.
Aceeaşi majoritate a locuitorilor Sînmartinului (56%) consideră că majoritatea consătenilor lor va vota împotriva fuziunii.
Această situaţie este determinată de faptul că cei mai mulţi dintre locuitorii Sînmartinului (49%) văd fuziunea ca producând avantaje mai degrabă locuitorilor din Oradea decât locuitorilor din Sînmartin.
Este relevant în acest context faptul că, în timp ce doar 17% dintre subiecţii din Oradea au putut numi dezavantaje ale fuziunii, două treimi dintre subiecţii din Sînmartin (69%) au numit dezavantaje ale fuziunii pentru comuna lor, în timp ce proporţiile de subiecţi care numesc avantaje sunt similare în cele două localităţi.
Totodată, în ceea ce priveşte principala temere a locuitorilor din Sînmartin legată de proiectul fuziunii este perspectiva creşterii taxelor şi impozitelor locale. Această problemă a fost numită de 87% dintre subiecţii din Sînmartin care au precizat dezavantaje (adică peste 50% din total).
În ceea ce priveşte profilul socio-demografic al votanţilor pot fi remarcate următoarele: votanţii care se opun fuziunii în Sînmartin tind să fie mai tineri decât cei care sunt de acord cu fuziunea, iar alegătorii cu nivelul de instrucţie cel mai scăzut au probabilitate semnificativ crescută de a nu participa la dezbaterea privind fuziunea şi de a nu participa la vot.
Legat de importanţa referendumului şi a sondajului, Eduard Florea a menţionat că „acest sondaj a confirmat, mai ales că  a fost realizat înaintea campaniei de informare, opţiunile şi temele administraţiei locale în perioada imediat următoare, adică în ceea ce priveşte locuitorii din Oradea va trebui să ducem o campanie de informare şi mobilizare la prezenţa la vot, în care să explicăm importanţa opţiunii şi  a dreptului pe care-l au, în acelaşi timp pentru locuitorii din Sînmartin va trebui să ne axăm pe o campanie de informare din gospodărie în gospodărie, pe de o parte pentru a le arăta locuitorilor că motivele şi detaliile acestei fuziuni trebuie să-i determine să opteze pentru a spune „DA" acestui refendum".
Eduard Florea a anunţat că municipalitatea împreună cu Universitatea va mai realiza un alt sondaj în apropierea referendumului pentru a constata rezultatele campaniei de infomare pentru referendum.
Detalii legate de acest sondaj, precum şi alte informaţii importante legate de referendumul din data de 10 mai 2015 găsiţi pe site-ul www.referendumoradea.ro.
Biroul de presă

Trimite email
vineri, 18 septembrie 2026 la 11:25:18 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Direcţia 5

Direcţia 5 - Dubla aniversare, la Sala Palatului
joi, 24 septembrie 2026, ora 20.00, acces de la 19.00
Direcţia 5 - Dubla aniversare la Sala Palatului - 35 de ani de la înfiinţare şi 35 de ani de la primul album