Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Respingerea iniţiativei legislative privind siguranţa în şcoli

Poziţia Consiliului Naţional al Elevilor referitor la

Respingerea iniţiativei legislative privind siguranţa în şcoli

Consiliul Naţional al Elevilor, unica structură reprezentativă a elevilor la nivel naţional salută decizia Senatului României de a respinge iniţiativa legislativă nr. 258/2015 privind siguranţa în şcoli şi se poziţionează împotriva propunerii în cauză.

Dorinţa de a desemna un lucrător de poliţie responsabil cu siguranţa şcolară pentru fiecare unitate de învăţământ situată în raza de competenţă teritorială, împreună cu constituirea Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar şi redactarea unui raport lunar privind disciplina în incinta unităţii şcolare ar putea creşte într-o măsură siguranţa în şcoli şi ar aduce o contribuţie la diminuarea violenţei în şcoli.
Altă iniţiativă demnă de luat în considerare este dorinţa de a obliga unităţile de învăţământ să încheie un contract cu o societate de pază autorizată.
În schimb, anumite măsuri propuse au ca finalitate directă privarea dreptului la libertate al elevului, garantat prin Constituţie, mai mult decât educarea, formarea şi asigurarea siguranţei elevului în şcoală.
Consiliul Naţional al Elevilor consideră că delimitarea condiţiilor de acces pentru profesori şi elevi, precum se constată din articolul 3 alineatul 2 al textului propus, pe lângă faptul că este o acţiune discriminatorie, ar reprezenta o măsură retrogradă ce se îndepărtează de la valorile europene pe care sistemul de învăţământ românesc şi-a propus să le promoveze în procesul de educare al elevilor. Profesorul şi elevul reprezintă doi actori parteneri ai sistemului de învăţământ a căror relaţie se bazează pe respect reciproc şi nu pe subordonare.  
Decizie contestată şi în cadrul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (ROFUIP), iniţiativa ar propune obligativitatea purtării uniformei şcolare. Consiliul Naţional al Elevilor se simte obligat să readucă la cunoştinţă articolul 9 alineatul 3 din Legea Educaţiei Naţionale: ,, Învăţământul de stat este gratuit", iar astfel impunerea achiziţionării unei uniforme cu un preţ ce întrece în multe cazuri suma de 300 de RON nu poate decât să oblige părinţii la cheltuieli neasumate şi fără intenţia expresă a acestora.
Prin interzicerea dreptului de a părăsi incinta unităţii de învăţământ a elevilor minori decât cu încuviinţarea scrisă a părinţilor, articolul 8 nu ia în considerare prevederile Codului Civil care diferenţiază drepturile şi discernământul elevilor de peste 14 ani faţă de ceilalţi minori. Astfel, actul are intenţia de a priva de libertate elevi care în baza legilor în vigoare au dreptul de a părăsi incinta unităţii de învăţământ în orice moment doresc.
Un pas important spre evoluţia sistemului de învăţământ din România se va realiza în momentul în care se va înţelege în mare măsură faptul că educaţia se realizează prin exemple, prin stârnirea curiozităţii şi a interesului pentru cunoaştere şi nu prin impunerea anumitor standarde sau circumstanţe.
Eusebiu-Mihail TUDOROIU

Trimite email
marți, 12 mai 2026 la 02:05:36 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație la ... ,,Hora Exactă"

Subcarpați lansează albumul ,,Hora Exactă"

la Arenele Romane din București...

Sâmbătă, 16 mai 2026, ora 19.00, acces de la 18.00.