Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Simpozion interjudeţean „Autoeducaţia şi educaţia permanentă”

Joi, la CCD Bihor


Simpozion interjudeţean „Autoeducaţia şi educaţia permanentă”
Joi, 26.03.2015, la Casa Corpului Didactic a Judeţului Bihor, a avut loc simpozionul interjudeţean cu tema „Autoeducaţia şi educaţia permanentă".

În deschiderea sesiunii, dna director Carmen Bodiu a adresat un cuvânt de bun venit invitaţilor, evidenţiind importanţa şi actualitatea temei propuse şi salutând participarea cadrelor didactice din mai multe judeţe: Cluj, Maramureş, Satu Mare, Timiş, Arad.

Deschiderea festivă a lucrărilor a fost continuată de un moment artistic susţinut de elevii Liceului de Arte din Oradea, moment care a constituit o punte de legătură spre pledoaria pentru autoeducaţie.

Ne-am simţit onoraţi de prezenţa doamnei profesor universitar, doctor Elena Bonchiş, care a susţinut prelegerea cu tema: „De la cunoaşterea de sine, la autoeducaţia bazată pe principiul inteligenţei emoţionale". Dna profesor subliniază frumuseţea meseriei de profesor, având ca punct de plecare „Povestea înaltului turn", Augusto Cury (2005), din volumul „Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi. Apelând la cea mai completă definiţie dată autocunoaşterii, care aparţine lui V. Pavelcu (1970,1982) şi conform căreia „cunoaşterea de sine este cheia apropierii de cei din jur", doamna profesor oferă câteva metode eficiente de autocunoaştere: autoobservarea, meditaţia, rugăciunea.

Autoeducaţia este un deziderat al zilelor noastre, pentru că nicicând omul nu s-a întrebat atât de mult şi atât de îngrijorat „Educaţia încotro"? „Quo vadis paedagogia"? Dna prof. Elena Bonchiş evidenţiază ideea conform căreia omul este responsabil de propria sa devenire, fericită sau nefericită. Sintagma „arta de a te educa" trebuie privită prin prisma unui act al conducerii de sine, care poate deveni ştiinţă şi artă.

Omenirea are astăzi nevoie mai mult ca oricând de cele patru virtuţi ale antichităţii: curaj, cumpătare, dreptate şi prudenţă.

Ne punem întrebarea: suntem sau nu capabili să învăţăm, să deprindem aceste calităţi? Răspunsul trebuie să fie afirmativ, nu e uşor, dar e posibil, prin autopersuasiune, autoconstrângere, exerciţiu, jurnal intim.

Un alt concept despre care invitaţii au solicitat mai multe informaţii este acela de „inteligenţă emoţională". Studiile care analizează dezvoltarea inteligenţei emoţionale la copii sunt foarte numeroase, aplicaţiile practice sunt însă mai puţine, din cauza schismei dintre lumea academică şi cadrele didactice, care lucrează efectiv cu copii şi adolescenţi. Modelul SATGIAPO este utilizat în dezvoltarea inteligenţei/competenţei emoţionale prin asumarea unor acţiuni responsabile. SATGIAPO reprezintă un model pe care îl pot folosi părinţii şi cadrele didactice pentru dezvoltarea socio-emoţională a copiilor. Numele reprezintă un acronim al etapelor necesare pentru abordarea acestor probleme.

În continuare, dna prof. metodist dr. Rodica Popa, moderator al simpozionului, dă cuvântul cadrelor didactice pentru a-şi susţine lucrările. Lucrările prezentate sunt de calitate şi respectă tematica propusă. Este susţinută teoria conform căreia personalităţile de seamă şi geniile nu se nasc şi nu se creează, ci se autocreează. Dna prof. Chira Ana, de la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare, Maramureş, evidenţiază felul în care poezia se îmbină cu momente ale comunicării artistice. Dna prof. Nuţă Angela, de la Şcoala Gimnazială Nr. 11 Oradea prezintă etapele parcurse de un profesor debutant spre o carieră de succes, prin autoeducaţie. Dna prof. Hercuţ Otilia, de la Liceul „Ady Endre" Oradea, susţine lucrarea intitulată „Heutagogy", insistând pe capabilitatea de a învăţa a adulţilor.

Evenimentul a prilejuit dialogul cadrelor didactice din zone diferite ale ţării, care au venit în sprijinul ideii de necesitate a întregirii operei de autoformare şi automodelare.

Simpozionul interjudeţean, organizat de CCD Bihor, a fost o demonstraţie de succes a felului în care cadrele didactice din învăţământul preuniversitar au înţeles că succesul în cariera didactică este asigurat de permanenta preocupare pentru educaţie şi autoeducaţie, iar asigurarea calităţii actului instructiv-educativ este direct legată de preocuparea pentru dezvoltarea personală şi profesională.

Prof. metodist Popa Diana