Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Mihaela Dindelegan îşi lansează două noi volume de poezii: „Sfredelind tăcerea” şi „Lumină în apus”

Miercuri, la Biblioteca judeţeană, în cadrul „Şcolii altfel”


Mihaela Dindelegan îşi lansează două noi volume de poezii: „Sfredelind tăcerea” şi „Lumină în apus”
La început de lună aprilie, dar şi în prag de sărbătoare a Învierii Mântuitorului, autoarea Mihaela Dindelegan vine cu o nouă provocare lirică şi cu o chemare la meditaţie profundă asupra vieţii şi asupra valorilor ei ascunse.

Dezvoltând idei complementare, cele aproape 250 de poezii noi reunite în volumele de versuri „Sfredelind tăcerea" şi „Lumină în apus" ne proiectează în universul interior al gândurilor şi simţămintelor. De aici începe de fapt să curgă orice izvor al acţiunilor noastre, iar poeta ţinteşte să ajungă la însăşi rădăcina vieţii, la trăirile cele mai adânci care pun în mişcare fiinţa umană. Ea merge pe firul acţiunilor, ca un degustător de vinuri care pleacă de la gustul licorii care îi încântă papilele gustative până ajunge să deosebească soiul de struguri storşi în teasc, terenul în care a fost semănată viţa şi condiţiile meteo de care a avut parte până când au rodit.

„Sfredelind tăcerea" este o carte dedicată în special celor sensibili, fini şi tăcuţi, care s-au lăsat deseori învinuiţi pe nedrept fără a riposta şi fără a-şi susţine dreptatea, mergând până acolo încât în timp peste ei s-au cimentat ca un munte de granit păreri eronate ale altora. Modelul cel mai profund al acestui stil de comportament este, în mod paradoxal, însuşi Dumnezeu, cel care s-a adâncit în tăcere ca într-o criptă de mormânt, în timp ce milioane şi miliarde de oameni vorbesc despre El, exprimând păreri contradictorii şi neavizate, învinuindu-l pentru lucruri nefăcute şi punând pe seama sa acţiuni care nu îi aparţin.

Din acel adânc al tăcerii de mormânt unde pare că l-a întâlnit în profunzimea sa pe Dumnezeu, poeta lansează un îndemn tuturor celor aflaţi în situaţii similare de a se ridica şi de a proclama adevărul care aduce lumină asupra propriei lor existenţe interioare. În fapt, ce este Învierea, decât o astfel de străpungere a tăcerii, decât ridicarea din moarte a Adevărului, începând cu Iisus Adevărul, şi continuând cu toţi cei care deţin frânturi din adevărurile vieţii? Şi ce este de fapt lumina decât clarificarea adusă asupra lucrurilor prin adevărul exprimat limpede? În Cuvântul introductiv al cărţii, autoarea prezintă şi motivul pentru care tăcerea a reuşit să se impună:

Teama tăcerea a controlat,

De aceea forţă în gând a avut

Aşa semeaţă să fi stat

În timp ce noaptea s-a aşternut

De adevăr netulburată,

De dreptate neîmprejmuită,

De bine nedeterminată

Să accepte o lumină slăvită.

O vezi în gând şi te uimeşti

Cum de durerea ai acceptat,

Cum poţi să taci când te găseşti

Drept, dar pe nedrept condamnat!

Dar ţi-a pierit din gând puterea

De-a riposta că-n nedreptate

Se înalţă vocile ce au vrerea

Şi pretenţia a fi ascultate.

Astfel granitul s-a aşezat

Morman peste a ta curăţie

Şi un munte falnic s-a înălţat

În timp ce nimenea nu ştie

Ce se ascunde în fiinţa ta,

Căci te-ai retras în închisoare

Adânc, tăcut, dorind a sta

Doar sub granit în strâmtorare.

Cine eşti tu eu n-am aflat.

Poţi să fii asprul Dumnezeu

Care în tăcere S-a îngropat

Fiindcă a fost condamnat mereu,

Sau un copil neluat în seamă

De cei ce dreptatea au uitat

Chiar şi ca nume cum o cheamă

De cât timp nu o-au aplicat.

Dar te invit în gând cu mine

Să sfredeleşti tăcerea ta,

Să-ţi ridici capul din ruine,

Pentru a putea în picioare sta

Şi a chema în fapt dreptatea

Bazându-te pe un adevăr

Pe care a vrut umanitatea

Să îl îngroape adânc sub văl.

(Sfredelind tăcerea)

Cea de-a doua carte, „Lumină în apus", poate constitui un îndreptar de viaţă pentru cei care doresc să regăsească drumul spre valorile copilăriei: inocenţă, simplitate, iubire candidă şi armonie. Pline de metafore debordante, dar şi de imagini şocant de reale, poeziile din această carte au ca scop să arunce o rază de lumină asupra vieţii tumultuoase a lumii. Titlul volumului, extrem de sugestiv, arată însă că această rază se ridică în apus, ca o privire în urmă aruncată asupra unei vieţi consumate deja. Conţinutul poeziilor este extrem de diversificat, iar versurile sunt foarte nuanţate, după cum sunt şi aspectele vieţii asupra căreia face referire autoarea. Obiectivul poetei prin această carte este exprimat foarte clar în poezia de debut a volumului, „De-am bea grandoarea inocenţei!":

... Niciun copil ce simplu s-a jucat

Pe cei din jurul lui n-a înnebunit

De ură, şi mânie n-au aflat

Acei ce aproape de el au venit.

De-am bea a inocenţei lor grandoare

Otrava celor mari poate am uita

Şi am porni să credem în schimbare,

Căci prin copii noi ne putem schimba.

În cartea mea nu despre ei vorbesc,

Fiindcă distanţa în gând e prea mare

De ţinta mea care în ei o zăresc

Şi amalgamul de trăiri amare

Care pe om în gând l-a acaparat,

Apoi pe o cale aspră l-a condus

Până de tot viaţa şi-a uitat

Şi înainte de mormânt a apus.

Doar să-l întorc din gând doresc

Spre acea curată a lui copilărie

În care inocenţa limpede zăresc

Că a putut şi în el să fie vie.

Acesta este cel dintâi volum de poezii în care Mihaela Dindelegan inserează şi sonete, dar fără a le oferi o atenţie specială, ele fiind prezentate în ordinea firească a inspiraţiei. Ceea ce impresionează însă ochiul cititorului încă de la prima vedere este multitudinea de metafore conţinute în titlurile poeziilor. Dintre acestea, amintim doar câteva: „Pe răsucirile de falduri" (sonet), „Ferestrele uitării", „Chermeze la masa de cristal" „Lacrimi în creuzet", „Liberi în lanţuri", „În adierea vorbei", „Se zgribulesc căderile de valuri", „În pajiştea decenţei", „S-a rupt veşmântul nopţilor", „Desişul anvergurilor uitate", „S-a îmbătat târziul de plăcere", „Crâmpeie din visarea năruită", „Sămânţă de frustrare", „Balustrade spre trăire".

Cele două cărţi vor fi lansate în cadrul unei festivităţi care va avea loc miercuri, 8 aprilie 2015, începând cu ora 11:00, cu prilejul „Şcolii altfel", la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai".

Roxana Popescu