Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Un număr omagial al revistei „Țara visurilor noastre”

Ieri, a fost lansat la Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu


Un număr omagial al revistei „Țara visurilor noastre”
Acest număr al revistei liceului se constituie într-un sincer omagiu adus întemeietorului revistei, profesorul Augustin Cosma, la 50 de ani de la plecarea sa în eternitate.

„Aniversăm astăzi un om, un profesor şi o revistă. Omul - profesorul este Augustin Cosma, iar revista este publicaţia Colegiului nostru, „Ţara visurilor noastre". Profesorul de limba română Augustin Cosma este întemeietorul acestei reviste la 1 decembrie 1937. A condus această revistă în răstimpul 1937 - 1940 pe lângă Liceul Gojdu, iar apoi la Timişoara, între anii 1940 - 1944, ea fiind prima publicaţie şcolară din ţară.

Om de cultură, preot şi distins profesor, Augustin Cosma a întruchipat un destin distinct, exemplar. A fost un luptător activ încă din timpul studenţiei pentru unirea Ardealului cu România, fapt pentru care a fost de două ori arestat şi deportat în lagărul de la Sopron", a spus, în deschiderea evenimentului, d-na prof. Carmen Păcurar, coordonatorul actual al revistei şi moderatorul întâlnirii gojdiştilor de ieri şi de azi.

În prezidiul manifestării, au fost invitaţi, alături de conducerea colegiului, d-na director Liliana Bako, directorul adjunct Liana Papagianis şi consilierul educativ Livia Mircea, fostul director al colegiului şi cel mai longeviv coordonator al revistei, distinsul profesor Dorel Tifor, scriitorul şi dramaturgul Mircea Bradu, fost elev al profesorului Augustin Cosma, fiica profesorului omagiat, d-na Silvia Badea, d-na prof. Carmen Andrei şi d-na Doina Damian.

O nouă bibliotecă, un nou început!

În cuvântul său, doamna director Liliana Bako a amintit despre aniversarea din octombrie (2014) a celor 95 de ani de la înfiinţarea şcolii, şi despre proiectul unei noi şi importante biblioteci la colegiul gojdiştilor, în spaţiul generos creat după desfiinţarea internatului liceului, din lipsă de elevi doritori să stea în internat. Prin urmare, noua bibliotecă va fi amenajată în această aripă a clădirii unde a fost sala de mese şi internatul. „Prin proiectul „O nouă bibliotecă, un nou început" vom amenaja o sală de aşteptare, sală de manuale, inclusiv o tipografie pentru tipărirea revistei, patru săli de lectură, un centru de documentare, cu parte de informatizare pentru profesorii acestei şcoli şi spaţiu pentru bibliotecar. Avem cărţi de patrimoniu, din 1700 şi 1800, aşa încât vom avea şi un colţ al bibliotecii de patrimoniu. Deţinem circa 40.000 de exemplare. Ce şi-ar mai dori această bibliotecă? Inclusiv un cabinet de limba română, în care o clasă întreagă să lucreze cu cartea pe masă scoasă din bibliotecă. Această bibliotecă am dori să se numească Augustin Cosma", a precizat doamna director Liliana Bako. Pentru strângerea fondurilor necesare materializării acestui vis măreţ, doamna Silvia Badea, fiica profesorului omagiat, Augustin Cosma, a propus un prim sprijin prin organizarea unui concert caritabil în 8 mai, la Teatrul „Regina Maria", susţinut de fiul său, tenorul Alexandru Badea şi corul gojdiştilor.

Invitat să ia cuvântul, consilierul educativ, d-na prof. Livia Mircea, a felicitat coordonatorul actual al revistei, pe d-na profesor Carmen Păcurar, pentru două lucruri: „A reuşit să scoată acest număr extraordinar şi a antrenat o clasă întreagă de elevi în concepţia, corectarea şi scoaterea de sub tipar a acestui număr. Astfel a reuşit să ne adune astăzi (miercuri - n.n.) pe toţi în jurul unei cărţi, acum când cartea se află în mare pericol. Cu acest număr omagial şi cu revista de 95 de ani, vom participa la un concurs naţional de reviste şcolare", a mai adăugat consilierul educativ.

„Felicitări pentru acest număr care arată ca o perlă în toată salba de reviste; o perlă care reprezintă un moment de istorie, de istorie literară, istorie a unei şcoli, a unei organizaţii, un moment de rememorare a unor vremuri foarte grele", a spus şeful de catedră al profesorilor de română, d-na Carmen Andrei.

„Am primit-o ca un semn de primăvară"

Distinsul profesor Dorel Tifor, fost director al colegiului (şi „cel mai longeviv coordonator al revistei", cum este considerat de către actualul coordonator) a primit revista (şi buchetul de narcise) ca un semn de primăvară. Vorbind despre revista „Ţara visurilor noastre", domnia sa a ţinut să precizeze, totuşi, că ea nu este prima revistă a colegiului. Prima a fost „Sfântul Gheorghe", „dar este cea mai longevivă revistă şcolară din ţară".

„Aici s-a crezut, aici s-a plâns, în revistă, aici s-a sperat"

Şi domnia sa avea să o felicite pe d-na Carmen Păcurar pentru aspectul grafic impecabil al revistei şi pentru antrenarea şi implicarea unei clase de elevi la scoaterea revistei. „Revista se elaborează de către elevi, coordonaţi de profesori. Nu profesorii elaborează revista, dirijând elevii. Raportul este invers. Pentru că aşa se nasc talentele. Aşa se nasc literaţii, tinerele condeie, dirijate de către propriii lor dascăli... „Aici s-a crezut, aici s-a plâns, în revistă, aici s-a sperat", ca să-l citez pe un colaborator al revistei, Gheorghe Bulgăr". La fel de încântat s-a arătat dl Dorel Tifor şi de proiectul cu biblioteca, observând întâmplarea fericită: rocada între hrana spirituală şi hrana fizică.

„Poezia se scrie cu inima, nu cu creionul"

În ceea ce-l priveşte, dl Mircea Bradu a ţinut să corecteze şi să sublinieze: „Profesia mea adevărată este cea de scriitor (nu de om de cultură - n.n.) pe care o datorez celor doi oameni care au fost fundamentali pentru educaţia mea: dl Cosma şi dl Traian Blajovici, cei doi mi-au ridicat ochii spre literatură, ca să spun aşa". Şi a mai vorbit domnia sa despre o performanţă, despre primul său volum de poezii, pe când avea doar 10 ani şi jumătate, intitulat „Primul pas", care a fost editat chiar de distinsul său profesor Traian Blajovici. Rememorând vremurile grele, perioada în care revista a fost efectiv interzisă, a făcut trimiteri nenumărate la cei doi mentori ai săi, dar şi la tatăl său, la mama sa, la faptul că s-a născut într-o bibliotecă monumentală - „cea mai mare bibliotecă din judeţ din acele vremuri", pe care o deţinea tată său.

Profund emoţionată şi copleşită de eveniment s-a dovedit a fi d-na Silvia Badea, singura fiică în viaţă a profesorului omagiat, cel de-al VII-lea fiu al profesorului Augustin Cosma, din cei opt. D-na Doina Damian, ultimul vorbitor din prezidiu, l-a cunoscut pe profesorul omagiat doar din cele povestite de tatăl său.

Din partea filologilor din a XII-a G, care se fac „vinovaţi" de apariţia acestui număr omagial, au vorbit, cu sufletul înmuiat în cerneală simpatică, Andrea Borbely şi Mihai Duma, după care distinsul profesor şi director Dorel Tifor a fost invitat să aşeze cireaşa pe tortul omagial citind versurile poeziei „Ţara visurilor noastre", de la pagina 49.

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Un număr omagial al revistei „Țara visurilor noastre”.