Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Un număr omagial al revistei „Țara visurilor noastre”

Ieri, a fost lansat la Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu


Un număr omagial al revistei „Țara visurilor noastre”
Acest număr al revistei liceului se constituie într-un sincer omagiu adus întemeietorului revistei, profesorul Augustin Cosma, la 50 de ani de la plecarea sa în eternitate.

„Aniversăm astăzi un om, un profesor şi o revistă. Omul - profesorul este Augustin Cosma, iar revista este publicaţia Colegiului nostru, „Ţara visurilor noastre". Profesorul de limba română Augustin Cosma este întemeietorul acestei reviste la 1 decembrie 1937. A condus această revistă în răstimpul 1937 - 1940 pe lângă Liceul Gojdu, iar apoi la Timişoara, între anii 1940 - 1944, ea fiind prima publicaţie şcolară din ţară.

Om de cultură, preot şi distins profesor, Augustin Cosma a întruchipat un destin distinct, exemplar. A fost un luptător activ încă din timpul studenţiei pentru unirea Ardealului cu România, fapt pentru care a fost de două ori arestat şi deportat în lagărul de la Sopron", a spus, în deschiderea evenimentului, d-na prof. Carmen Păcurar, coordonatorul actual al revistei şi moderatorul întâlnirii gojdiştilor de ieri şi de azi.

În prezidiul manifestării, au fost invitaţi, alături de conducerea colegiului, d-na director Liliana Bako, directorul adjunct Liana Papagianis şi consilierul educativ Livia Mircea, fostul director al colegiului şi cel mai longeviv coordonator al revistei, distinsul profesor Dorel Tifor, scriitorul şi dramaturgul Mircea Bradu, fost elev al profesorului Augustin Cosma, fiica profesorului omagiat, d-na Silvia Badea, d-na prof. Carmen Andrei şi d-na Doina Damian.

O nouă bibliotecă, un nou început!

În cuvântul său, doamna director Liliana Bako a amintit despre aniversarea din octombrie (2014) a celor 95 de ani de la înfiinţarea şcolii, şi despre proiectul unei noi şi importante biblioteci la colegiul gojdiştilor, în spaţiul generos creat după desfiinţarea internatului liceului, din lipsă de elevi doritori să stea în internat. Prin urmare, noua bibliotecă va fi amenajată în această aripă a clădirii unde a fost sala de mese şi internatul. „Prin proiectul „O nouă bibliotecă, un nou început" vom amenaja o sală de aşteptare, sală de manuale, inclusiv o tipografie pentru tipărirea revistei, patru săli de lectură, un centru de documentare, cu parte de informatizare pentru profesorii acestei şcoli şi spaţiu pentru bibliotecar. Avem cărţi de patrimoniu, din 1700 şi 1800, aşa încât vom avea şi un colţ al bibliotecii de patrimoniu. Deţinem circa 40.000 de exemplare. Ce şi-ar mai dori această bibliotecă? Inclusiv un cabinet de limba română, în care o clasă întreagă să lucreze cu cartea pe masă scoasă din bibliotecă. Această bibliotecă am dori să se numească Augustin Cosma", a precizat doamna director Liliana Bako. Pentru strângerea fondurilor necesare materializării acestui vis măreţ, doamna Silvia Badea, fiica profesorului omagiat, Augustin Cosma, a propus un prim sprijin prin organizarea unui concert caritabil în 8 mai, la Teatrul „Regina Maria", susţinut de fiul său, tenorul Alexandru Badea şi corul gojdiştilor.

Invitat să ia cuvântul, consilierul educativ, d-na prof. Livia Mircea, a felicitat coordonatorul actual al revistei, pe d-na profesor Carmen Păcurar, pentru două lucruri: „A reuşit să scoată acest număr extraordinar şi a antrenat o clasă întreagă de elevi în concepţia, corectarea şi scoaterea de sub tipar a acestui număr. Astfel a reuşit să ne adune astăzi (miercuri - n.n.) pe toţi în jurul unei cărţi, acum când cartea se află în mare pericol. Cu acest număr omagial şi cu revista de 95 de ani, vom participa la un concurs naţional de reviste şcolare", a mai adăugat consilierul educativ.

„Felicitări pentru acest număr care arată ca o perlă în toată salba de reviste; o perlă care reprezintă un moment de istorie, de istorie literară, istorie a unei şcoli, a unei organizaţii, un moment de rememorare a unor vremuri foarte grele", a spus şeful de catedră al profesorilor de română, d-na Carmen Andrei.

„Am primit-o ca un semn de primăvară"

Distinsul profesor Dorel Tifor, fost director al colegiului (şi „cel mai longeviv coordonator al revistei", cum este considerat de către actualul coordonator) a primit revista (şi buchetul de narcise) ca un semn de primăvară. Vorbind despre revista „Ţara visurilor noastre", domnia sa a ţinut să precizeze, totuşi, că ea nu este prima revistă a colegiului. Prima a fost „Sfântul Gheorghe", „dar este cea mai longevivă revistă şcolară din ţară".

„Aici s-a crezut, aici s-a plâns, în revistă, aici s-a sperat"

Şi domnia sa avea să o felicite pe d-na Carmen Păcurar pentru aspectul grafic impecabil al revistei şi pentru antrenarea şi implicarea unei clase de elevi la scoaterea revistei. „Revista se elaborează de către elevi, coordonaţi de profesori. Nu profesorii elaborează revista, dirijând elevii. Raportul este invers. Pentru că aşa se nasc talentele. Aşa se nasc literaţii, tinerele condeie, dirijate de către propriii lor dascăli... „Aici s-a crezut, aici s-a plâns, în revistă, aici s-a sperat", ca să-l citez pe un colaborator al revistei, Gheorghe Bulgăr". La fel de încântat s-a arătat dl Dorel Tifor şi de proiectul cu biblioteca, observând întâmplarea fericită: rocada între hrana spirituală şi hrana fizică.

„Poezia se scrie cu inima, nu cu creionul"

În ceea ce-l priveşte, dl Mircea Bradu a ţinut să corecteze şi să sublinieze: „Profesia mea adevărată este cea de scriitor (nu de om de cultură - n.n.) pe care o datorez celor doi oameni care au fost fundamentali pentru educaţia mea: dl Cosma şi dl Traian Blajovici, cei doi mi-au ridicat ochii spre literatură, ca să spun aşa". Şi a mai vorbit domnia sa despre o performanţă, despre primul său volum de poezii, pe când avea doar 10 ani şi jumătate, intitulat „Primul pas", care a fost editat chiar de distinsul său profesor Traian Blajovici. Rememorând vremurile grele, perioada în care revista a fost efectiv interzisă, a făcut trimiteri nenumărate la cei doi mentori ai săi, dar şi la tatăl său, la mama sa, la faptul că s-a născut într-o bibliotecă monumentală - „cea mai mare bibliotecă din judeţ din acele vremuri", pe care o deţinea tată său.

Profund emoţionată şi copleşită de eveniment s-a dovedit a fi d-na Silvia Badea, singura fiică în viaţă a profesorului omagiat, cel de-al VII-lea fiu al profesorului Augustin Cosma, din cei opt. D-na Doina Damian, ultimul vorbitor din prezidiu, l-a cunoscut pe profesorul omagiat doar din cele povestite de tatăl său.

Din partea filologilor din a XII-a G, care se fac „vinovaţi" de apariţia acestui număr omagial, au vorbit, cu sufletul înmuiat în cerneală simpatică, Andrea Borbely şi Mihai Duma, după care distinsul profesor şi director Dorel Tifor a fost invitat să aşeze cireaşa pe tortul omagial citind versurile poeziei „Ţara visurilor noastre", de la pagina 49.

Ovidiu Dan

P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Un număr omagial al revistei „Țara visurilor noastre”.