Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Primăria va inaugura astăzi Podul Mareşal Constantin Prezan

Noul pod peste Crişul Repede din str. Făcliei - Dragoş Vodă

Primăria va inaugura astăzi Podul Mareşal Constantin Prezan

Viceprimarul Mircea Mălan, însoţit de reprezentanţii Direcţiei Tehnice din Primăria Oradea, a prezentat ieri, 29 aprilie 2015, în cadrul unei conferinţe de presă, finalizarea construcţiei noului pod peste Crişul Repede din str. Făcliei - Dragoş Vodă, care va purta numele „Mareşal Constantin Prezan".

Podul va fi deschis traficului rutier şi pietonal astăzi, 30 aprilie, la ora 18.00, când şoferii primelor 500 de autovehicule care vor traversa podul vor primi din partea Primăriei Oradea fanioane cu imaginea acestuia.
„Construirea acestui pod este extrem de importantă pentru fluidizarea circulaţiei rutiere, pentru că atunci când va fi gata şi drumul expres, podul împreună cu drumul rapid va degreva circulaţia pe arterele aglomerate în acest moment. Valoarea totală a podului în sine este de 5,2 milioane lei, realizarea rampelor fiind obiectul unui alt proiect derulat de Direcţia Tehnică din Primăria Oradea, proiect în valoare de 2 milioane lei. Garanţia pentru întregul obiectiv este de 5 ani", a spus viceprimarul Mircea Mălan.
Lucrările de realizare a podului rutier peste Crişul Repede din str. Făcliei - Dragoş Vodă au fost demarate în anul 2010. Deoarece obligaţia de finalizare a acestor lucrări nu a fost respectată de investitorul iniţial SC MACIO SRL, Consiliul Local al Municipiului Oradea a aprobat preluarea investiţiei în luna martie 2013.
Lucrările de intervenţie la obiectivul existent şi nefinalizat la momentul preluării de către Primăria Oradea, dar şi noile lucrări necesare pentru punerea în funcţiune a podului au fost demarate de SC Construcţii Bihor SA Oradea. Valoarea contractului de lucrări a fost de 5.211.820 lei (fără TVA).
Principalele lucrări cuprinse în proiect şi care au făcut obiectul contractului de execuţie au fost lucrările la tablier (consolidarea tablierului, realizarea suprastructurii podului, instalaţiile electrice la pod), dar şi lucrările la infrastructura podului (lucrări la culei, racordare culei cu terasamente, lucrări la pile, amenajare albie).
Primăria Oradea a început în anul 2011 lucrările de realizare a rampelor de acces aferente noului pod peste râul Crişul Repede, lucrări realizate de asocierea SC Construcţii Bihor SA şi SC Drumuri Orăşeneşti SA.
Făcând o comparaţie între valoarea costurilor la Podul Mareşal Constantin Prezan (536 m) şi Podul Carol l (761 m), în cazul primului costurile totale (pod +rampe) au fost de 7.303.962 lei, în timp ce în cazul ultimului, costurile (pod +rampe) au fost la 11.822.201 lei. În concluzie, în urma parteneriatului public-privat încheiat pentru realizarea Podului Mareşal Constantin Prezan, municipalitatea a făcut o economie de 1 milion de euro.
Biroul de presă
P.S. Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: Primăria va inaugura astăzi Podul Mareşal Constantin Prezan.

Trimite email
sâmbătă, 30 mai 2026 la 12:56:10 Ora de vară a Europei de Est