Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Europeni în cuget şi-n simţiri ...

La Şcoala „Dimitrie Cantemir”

Europeni în cuget şi-n simţiri ...

Ca în fiecare an, am celebrat şi în 2015 la Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir" ziua de 9 Mai - zi care reuneşte semnificaţii deosebite pentru istoria poporului nostru.

Festivitatea a debutat cu intonarea Imnului de Stat al României de către elevi ai claselor gimnaziale „uniţi în diversitate", impresionaţi de solemnitatea momentului.
Doamna director, prof. dr. Viorica Popa, a subliniat importanţa acestei date în calendarul istoriei naţionale - prin cele trei evenimente pe care le consemnează: declararea Independenţei de Stat a României (1877), capitularea Germaniei naziste la finele celui de-al doilea Război Mondial (1945) şi Ziua Europei (1950).
Doamna prof. Szekely Erzsebet a prezentat, în cifre şi imagini, detalii privind evenimentele comemorate, parcurgând pe hartă un traseu de-a lungul deceniilor, într-un dialog însufleţit cu elevii.
Primul eveniment înregistrat la data de 9 mai a fost cel din anul 1877, când ministrul de externe al vremii, Mihail Kogălniceanu, a proclamat în Parlament independenţa României: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare..., suntem o naţiune liberă şi independentă", actul căpătând putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I a doua zi. Eforturile repetate ale românilor de a se elibera de sub dominaţia otomană s-au concretizat atunci prin participarea Principatelor Unite la Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878, ale cărui urmări au facilitat pregătirea şi realizarea Unirii de la 1918. O jumătate de secol mai târziu, la 9 Mai 1945, românii au trăit bucuria capitulării celui de-al treilea Reich, Germania nazistă suferind înfrângerea determinantă în cel de-al Doilea Război Mondial.
1950 este anul naşterii la aceeaşi dată - 9 Mai - a ceea ce urma să devină Uniunea Europeană. Prin Declaraţia lui Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, se constituie Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), înfiinţată de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxembourg, prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, în ianuarie 2007 ea fiind acceptată cu drepturi depline în Uniune, împreună cu Bulgaria.
Depăşind limitele stricte ale istoriei şi politicii, integrarea unui popor şi a unei ţări în comunitatea extinsă a Europei presupune repere şi norme impuse juridic, obligaţii şi privilegii deopotrivă  - aspecte care s-au reflectat şi ele în expunerea PowerPoint prezentată de către doamna prof. Diana Hera. Enumerarea simbolurilor Uniunii (moneda unică, imn, steag, motto), ilustrate vizual prin desenele şi colajele realizate de elevii coordonaţi de către doamna profesor de educaţie plastică Mariana Pădurean, şi explicarea semnificaţiilor acestora a constituit un prilej optim pentru verificarea cunoştinţelor, dar şi pentru asimilarea unor informaţii noi de către elevi.
Participanţii la activitate s-au despărţit în acordurile sonore ale fragmentului din Simfonia a IX-a a marelui compozitor german Ludwig van Beethoven - „Oda bucuriei", devenită Imn al Europei unite.
Activităţi similare s-au desfăşurat la toate clasele din unitatea noastră. Am colorat steguleţe, am învăţat Imnul, am parcurs itinerarii de vacanţă în marile oraşe de pe continent, apreciind cultura şi civilizaţia popoarelor, învăluiţi în culoare, sunet şi istorie - reunite prin curiozitatea şi bucuria copiilor de a asista şi contribui activ la sărbătoare.
Melania Ciomoş

Trimite email
sâmbătă, 16 mai 2026 la 05:46:10 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00