Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Europeni în cuget şi-n simţiri ...

La Şcoala „Dimitrie Cantemir”


Europeni în cuget şi-n simţiri ...
Ca în fiecare an, am celebrat şi în 2015 la Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir" ziua de 9 Mai - zi care reuneşte semnificaţii deosebite pentru istoria poporului nostru.

Festivitatea a debutat cu intonarea Imnului de Stat al României de către elevi ai claselor gimnaziale „uniţi în diversitate", impresionaţi de solemnitatea momentului.

Doamna director, prof. dr. Viorica Popa, a subliniat importanţa acestei date în calendarul istoriei naţionale - prin cele trei evenimente pe care le consemnează: declararea Independenţei de Stat a României (1877), capitularea Germaniei naziste la finele celui de-al doilea Război Mondial (1945) şi Ziua Europei (1950).

Doamna prof. Szekely Erzsebet a prezentat, în cifre şi imagini, detalii privind evenimentele comemorate, parcurgând pe hartă un traseu de-a lungul deceniilor, într-un dialog însufleţit cu elevii.

Primul eveniment înregistrat la data de 9 mai a fost cel din anul 1877, când ministrul de externe al vremii, Mihail Kogălniceanu, a proclamat în Parlament independenţa României: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare..., suntem o naţiune liberă şi independentă", actul căpătând putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I a doua zi. Eforturile repetate ale românilor de a se elibera de sub dominaţia otomană s-au concretizat atunci prin participarea Principatelor Unite la Războiul Ruso-Turc din anii 1877-1878, ale cărui urmări au facilitat pregătirea şi realizarea Unirii de la 1918. O jumătate de secol mai târziu, la 9 Mai 1945, românii au trăit bucuria capitulării celui de-al treilea Reich, Germania nazistă suferind înfrângerea determinantă în cel de-al Doilea Război Mondial.

1950 este anul naşterii la aceeaşi dată - 9 Mai - a ceea ce urma să devină Uniunea Europeană. Prin Declaraţia lui Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, se constituie Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), înfiinţată de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxembourg, prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi. România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, în ianuarie 2007 ea fiind acceptată cu drepturi depline în Uniune, împreună cu Bulgaria.

Depăşind limitele stricte ale istoriei şi politicii, integrarea unui popor şi a unei ţări în comunitatea extinsă a Europei presupune repere şi norme impuse juridic, obligaţii şi privilegii deopotrivă - aspecte care s-au reflectat şi ele în expunerea PowerPoint prezentată de către doamna prof. Diana Hera. Enumerarea simbolurilor Uniunii (moneda unică, imn, steag, motto), ilustrate vizual prin desenele şi colajele realizate de elevii coordonaţi de către doamna profesor de educaţie plastică Mariana Pădurean, şi explicarea semnificaţiilor acestora a constituit un prilej optim pentru verificarea cunoştinţelor, dar şi pentru asimilarea unor informaţii noi de către elevi.

Participanţii la activitate s-au despărţit în acordurile sonore ale fragmentului din Simfonia a IX-a a marelui compozitor german Ludwig van Beethoven - „Oda bucuriei", devenită Imn al Europei unite.

Activităţi similare s-au desfăşurat la toate clasele din unitatea noastră. Am colorat steguleţe, am învăţat Imnul, am parcurs itinerarii de vacanţă în marile oraşe de pe continent, apreciind cultura şi civilizaţia popoarelor, învăluiţi în culoare, sunet şi istorie - reunite prin curiozitatea şi bucuria copiilor de a asista şi contribui activ la sărbătoare.

Melania Ciomoş