Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Prima etapă de admitere în învăţământul liceal de stat

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a finalizat

Prima etapă de admitere în învăţământul liceal de stat

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a finalizat marţi, 14 iulie 2015, prima etapă de admitere în unităţile de învăţământ liceal de stat a absolvenţilor de clasa a VIII-a.

Din totalul celor 128.685 de elevi care au completat fişele de înscriere, în prima etapă au fost repartizaţi computerizat 124.805 elevi (98,5%). 1.880 de elevi urmează să fie repartizaţi în cea de-a doua etapă, în data de 23 iulie. Au fost completate 1.886.895 de opţiuni de înscriere, ceea ce reprezintă, în medie, 14 opţiuni pentru fiecare elev în parte.
În etapele premergătoare repartizării computerizate, 18.740 de elevi au fost admişi în învăţământul profesional, 11.674 de elevi au fost admişi la specializări din învăţământul liceal, filiera vocaţională, din care 360 în învăţământul militar, 1.815 elevi au intrat pe locurile rezervate candidaţilor romi, iar alţi 594 de elevi au fost admişi în învăţământul special.
Pe intervale de medii de admitere, situaţia se prezintă astfel: medii de 10 - 180, medii între 9 şi 10 - 28.979, medii între 8 şi 9 - 28.149, medii între 7 şi 8 - 25.119, medii între 6 şi 7 - 21.703, medii între 5 şi 6 - 13.857, medii mai mici de 5 - 8.698.
Specializările cu cele mai mari medii de admitere din ţară sunt Matematică - Informatică (bilingv limba engleză) şi Ştiinţele Naturii. Din această perspectivă, topul primelor specializări pe licee este următorul:
Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti" din Craiova, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba engleză): prima medie -10, ultima medie - 9,90
Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti" din Craiova, specializarea Ştiinţele Naturii: prima medie - 10, ultima medie - 9,88
Colegiul Naţional „Sfântul Sava" din Bucureşti, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba engleză): prima medie - 10, ultima medie - 9,87
Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân" din Constanţa, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba engleză): prima medie - 10, ultima medie - 9,87
Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr" din Bucureşti, specializarea Matematică - Informatică, prima medie - 10, ultima medie - 9,80
Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri" din Galaţi, specializarea Matematică - Informatică (bilingv: limba engleză): prima medie - 9,97, ultima medie - 9,80.
Din totalul candidaţilor cu medii de admitere sub 5 (8.698), care au completat fişele de înscriere, au fost repartizaţi 8.174, urmând ca restul de 524 să fie repartizaţi în etapa a doua. Menţionăm că media de admitere a elevilor este media ponderată între media de la Evaluarea Naţională (care are pondere de 75%) şi media celor patru ani de gimnaziu (care are pondere de 25%). Elevii care au obţinut medii sub 5 la Evaluarea Naţională sau a căror medie de admitere este sub 5 participă şi ei la repartizarea computerizată. Reamintim că, potrivit Legii Educaţiei Naţionale, învăţământul obligatoriu este de 11 ani. Învăţământul obligatoriu presupune parcurgerea următoarelor cicluri: primar (clasa pregătitoare şi clasele I -IV), gimnazial (clasele V- VIII) şi liceal sau profesional (clasele IX - X).
 Pentru ca toţi elevii nerepartizaţi în prima etapă să poată fi distribuiţi în data de 23 iulie, aceştia trebuie să completeze fişele cu opţiuni în perioada 15-20 iulie. Se recomandă acestor elevi să completeze un număr mare de opţiuni, care să le asigure repartizarea în a doua etapă. Menţionăm că numărul de locuri libere este suficient pentru admiterea tuturor candidaţilor nerepartizaţi în prima etapă.
Elevii şi părinţii pot obţine informaţii referitoare la rezultatele primei etape de admitere computerizată în licee pe site-ul admitere.edu.ro, unde datele au fost publicate începând cu ora 12.00.
Ataşat, vă transmitem un dosar de presă ce conţine date statistice detaliate despre prima etapă a admiterii în învăţământul liceal de stat. Biroul de presă
Documente atasate:
Download file: Dosar Presa Prezentare Repartizare 1 Adlic 2015.pdfDosar Presa Prezentare Repartizare 1 Adlic 2015.pdf

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 22:55:11 Ora standard a Europei de Est