Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Sesiunea iunie-iulie: luni, 23 iunie, încep probele orale

Examenul de bacalaureat 2008,

Sesiunea iunie-iulie: luni, 23 iunie, încep probele orale

Prima probă orală a examenului de bacalaureat din acest an - limba și literatura română - se va desfășura în zilele de 23 și 24 iunie.

Candidații vor intra în sala de examen în ordinea afișată la centrele de examen, respectându-se ora prevăzută de comisie pentru fiecare grupă.
Examinarea la probele orale/practice se realizează de către doi profesori de specialitate, membri ai comisiei, în prezența a cel puțin trei candidați. Fiecare profesor evaluează răspunsul candidatului de la probele orale/practice cu note întregi de la 1 la 10, în funcție de baremul de evaluare, astfel încât diferența dintre notele celor doi profesori evaluatori să nu depășească un punct. Nota finală la proba respectivă se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate de cei doi examinatori.
Probele orale sunt eliminatorii. În vederea susținerii acestora, candidații vor extrage un singur bilet, însă aceștia au dreptul la un al doilea, caz în care nota va fi scăzută cu un punct. Subiectele pentru probele orale au un grad de complexitate care permite tratarea lor integrală în maximum 10 - 15 minute. Un candidat se consideră „promovat" la proba orală/practică dacă a obținut minimum nota finală 5 (cinci). Candidatul care a obținut o notă sub 5 (cinci) sau nu s-a prezentat la o probă orală este declarat „respins", respectiv „neprezentat" și nu mai participă la probele următoare. La probele orale și practice nu se admit contestații, cu excepția probei de dicteu melodic și armonic, de la profilul artistic - muzică.
Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar (CNCEIP) a elaborat și publicat pe site-ul
http://www.subiecte2008.edu.ro/, modele de subiecte pentru probele orale la următoarele discipline: limba engleză, limba franceză, limba germană modernă, limba și literatura germană maternă, limba și literatura croată, limba și literatura italiană, limba și literatura maghiară, limba și literatura română, limba și literatura slovacă - profil real și uman, limba și literatura spaniolă, limba și literatura turcă maternă - profil teologic si pedagogic, limba și literatura turcă modernă, limba și literatura bulgară - profil uman, limba și literatura sârbă - profil real și uman, limba și literatura ucraineană, limba rusă și limba rusă pentru minorități.
Candidații proveniți din învățământul de stat au dreptul să susțină examenul fără taxă, de cel mult două ori. Absolvenții care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obținut media 10, primesc diplomă de merit. Pentru sesiunea iunie-iulie 2008 a acestui examen s-au înscris aproximativ 230.000 de elevi, repartizați în 674 centre de examen. Lucrările candidaților la probele scrise vor fi evaluate în 137 de centre zonale de evaluare. Probele orale vor continua în zilele de 24 și 25 iunie cu limba și literatura maternă, respectiv 25 și 26 iunie - limba și literatura modernă. Prima probă scrisă (limba și literatura română) va avea loc vineri, 27 iunie.
Examenul de bacalaureat este modalitatea esențială de evaluare a cunoștințelor, a competențelor, a nivelului de cultură generală și de specializare, atins de absolvenții de liceu, care le permite acestora accesul către învățământul superior sau către piața muncii. Dreptul de a susține bacalaureatul îl au toți elevii care au promovat ultima clasă de liceu, învățământ liceal de zi, seral sau cu frecvență redusă. Desfășurarea probelor orale are caracter public. Accesul presei se face cu avizul președintelui comisiei și în prezența unui membru al comisiei. Reprezentanții mass media pot realiza înregistrări/fotografii/preluări de imagini în timpul desfășurării probelor orale, doar cu acceptul persoanelor care apar în materialele respective. Președintele comisiei poate dispune întreruperea examinării și eliminarea din sală a persoanelor cu atitudine și comportament necorespunzătoare.
MECT interzice cu desăvârșire colectarea sau favorizarea colectării fondurilor materiale sau bănești de la candidați, de la părinții acestora sau de la orice persoană care are rude în rândul candidaților. Persoanele surprinse săvârșind astfel de fapte riscă sancțiuni disciplinare, materiale, administrative, civile sau penale, după caz. (Biroul de pres
ă)

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 07:21:39 Ora standard a Europei de Est