Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”

Diseminarea proiectului Comenius Regio

„Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”

Marţi, 28 iulie 2015, la sala mare de şedinţe a Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor a avut loc un seminar pentru diseminarea proiectului Comenius Regio, implementat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor în colaborare cu instituţii locale şi parteneri din Grecia, pe tema Integrării sociale şi şcolare a copiilor cu cerinţe educative speciale.

În 6 noiembrie 2013, la lansarea proiectului, membrii echipei de proiect şi-au propus realizarea a opt obiective, între care: promovarea dimensiunii europene în educaţia incluzivă, prin cooperare între autorităţile locale şi instituţiile implicate în proiect; împărtăşirea experienţei şi a bunelor practici privind integrarea elevilor cu CES în şcoală şi societate, dezvoltarea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice implicate în integrarea/  recuperarea, reabilitarea şcolară şi socială a copiilor cu CES, promovarea în rândul comunităţii a unei atitudini pozitive faţă de copiii cu cerinţe educative speciale, compararea aspectelor specifice sistemelor de învăţământ preuniversitar din România şi Grecia, cu accent pe problematica integrării, promovarea educaţiei incluzive în comunitatea locală, perfecţionarea abilităţilor de comunicare în limba engleză, limba de comunicare a proiectului...
Cei care au luat cuvântul, dl inspector şcolar Florin Negruţiu, coordonator de proiect şi moderator al evenimentului, doamna inspector şcolar general adjunct Keri Hajnal, Karla Peter, cadru didactic universitar, s-au referit la obiectivele, activităţile proiectului, la reuniunile de proiect şi mai cu seamă la rezultatele obţinute în urma celor doi ani de implementare. Dacă în educaţie, roadele se lasă mult aşteptate, produsele proiectului, experienţa acumulată şi bunele practici sunt cele care contează şi care rămân la finele proiectului.
În calitate de specialist, referindu-se la educaţia incluzivă, Karla Peter avea să sublinieze faptul că „la noi nu se face educaţia incluzivă, ci integrată, pentru că nu avem cultură incluzivă..." De aici şi necesitatea de a vedea cum fac alţii, grecii, spre exemplu, care investesc mult mai mult decât noi în educaţie. Cei care au participat la reuniunea din Grecia s-au convins de acest adevăr, văzând condiţiile, numărul de elevi dintr-o clasă, şi mai cu seamă cum sunt trataţi, educaţi copiii cu cerinţe educative speciale.
În cadrul prezentării în PowerPoint, dl inspector şcolar Florin Negruţiu a punctat obiectivele propuse, activităţile realizate şi produsele proiectului, fiind bine ilustrate şi prezentate cele două mobilităţi, precum şi aspecte semnificative din derularea proiectului.
Evidenţiind rezultatele şi produsele proiectului (CD cuprinzând prezentarea celor mai bune practici în procesul de predare-învăţare-evaluare specifice educaţiei incluzive, suport de curs pentru profesorii din învăţământul special şi profesorii itineranţi din învăţământul de masă, expoziţii cu lucrări realizate de elevi, site-ul proiectului, o lucrare cu tema „Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu CES în România şi Grecia", broşura, pliantul şi CD-uri cuprinzând activităţi practice cu elevii integraţi), dl inspector a mulţumit echipei de proiect şi partenerilor (Primăria Oradea, Asociaţia Filantropia şi cele patru şcoli orădene: Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu", Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu", Liceul Teoretic German „Friedrich Schiller" şi Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr.1), înmânând şi câteva diplome şi şepci cu logo-ul proiectului.
Două exemple de bune practici în educaţia incluzivă
În cadrul simpozionului, au fost prezentate două exemple de bune practici în educaţia incluzivă de la două şcoli orădene, centre şcolare de educaţie incluzivă.
Carmen Ilisie, director adjunct al Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1, a evidenţiat impactul şi scopul Şcolii de vară, aflate la cea de-a III-a ediţie, subliniind şi urmărind (pas cu pas) tipurile, metodele şi tehnicile de activitate (de relaxare şi mişcare, jocurile de intercunoaştere, activităţile de meloterapie, terapie ocupaţională şi de ecologie - în grădina senzorială), iar Gabriela Susa a prezentat modele de bune practici de la C.S.E.I. „Orizont".
Concluzionând, dl inspector şcolar Florin Negruţiu a reliefat actualitatea şi importanţa integrării sociale şi şcolare a copiilor cu nevoi educative speciale, expertiza, înţelegerea şi toleranţa, necesitatea valorizării muncii cu aceşti copii şi conştientizarea comunităţii în legătură cu nevoia de a acorda mai multă atenţie, sprijin şi înţelegere copiilor cu CES, urmând exemplul partenerilor din Grecia.
Ovidiu Dan
P.S.Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: „Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”.

Trimite email
miercuri, 24 decembrie 2025 la 15:26:41 Ora standard a Europei de Est