Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”

Diseminarea proiectului Comenius Regio

„Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”

Marţi, 28 iulie 2015, la sala mare de şedinţe a Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor a avut loc un seminar pentru diseminarea proiectului Comenius Regio, implementat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor în colaborare cu instituţii locale şi parteneri din Grecia, pe tema Integrării sociale şi şcolare a copiilor cu cerinţe educative speciale.

În 6 noiembrie 2013, la lansarea proiectului, membrii echipei de proiect şi-au propus realizarea a opt obiective, între care: promovarea dimensiunii europene în educaţia incluzivă, prin cooperare între autorităţile locale şi instituţiile implicate în proiect; împărtăşirea experienţei şi a bunelor practici privind integrarea elevilor cu CES în şcoală şi societate, dezvoltarea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice implicate în integrarea/  recuperarea, reabilitarea şcolară şi socială a copiilor cu CES, promovarea în rândul comunităţii a unei atitudini pozitive faţă de copiii cu cerinţe educative speciale, compararea aspectelor specifice sistemelor de învăţământ preuniversitar din România şi Grecia, cu accent pe problematica integrării, promovarea educaţiei incluzive în comunitatea locală, perfecţionarea abilităţilor de comunicare în limba engleză, limba de comunicare a proiectului...
Cei care au luat cuvântul, dl inspector şcolar Florin Negruţiu, coordonator de proiect şi moderator al evenimentului, doamna inspector şcolar general adjunct Keri Hajnal, Karla Peter, cadru didactic universitar, s-au referit la obiectivele, activităţile proiectului, la reuniunile de proiect şi mai cu seamă la rezultatele obţinute în urma celor doi ani de implementare. Dacă în educaţie, roadele se lasă mult aşteptate, produsele proiectului, experienţa acumulată şi bunele practici sunt cele care contează şi care rămân la finele proiectului.
În calitate de specialist, referindu-se la educaţia incluzivă, Karla Peter avea să sublinieze faptul că „la noi nu se face educaţia incluzivă, ci integrată, pentru că nu avem cultură incluzivă..." De aici şi necesitatea de a vedea cum fac alţii, grecii, spre exemplu, care investesc mult mai mult decât noi în educaţie. Cei care au participat la reuniunea din Grecia s-au convins de acest adevăr, văzând condiţiile, numărul de elevi dintr-o clasă, şi mai cu seamă cum sunt trataţi, educaţi copiii cu cerinţe educative speciale.
În cadrul prezentării în PowerPoint, dl inspector şcolar Florin Negruţiu a punctat obiectivele propuse, activităţile realizate şi produsele proiectului, fiind bine ilustrate şi prezentate cele două mobilităţi, precum şi aspecte semnificative din derularea proiectului.
Evidenţiind rezultatele şi produsele proiectului (CD cuprinzând prezentarea celor mai bune practici în procesul de predare-învăţare-evaluare specifice educaţiei incluzive, suport de curs pentru profesorii din învăţământul special şi profesorii itineranţi din învăţământul de masă, expoziţii cu lucrări realizate de elevi, site-ul proiectului, o lucrare cu tema „Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu CES în România şi Grecia", broşura, pliantul şi CD-uri cuprinzând activităţi practice cu elevii integraţi), dl inspector a mulţumit echipei de proiect şi partenerilor (Primăria Oradea, Asociaţia Filantropia şi cele patru şcoli orădene: Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu", Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu", Liceul Teoretic German „Friedrich Schiller" şi Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr.1), înmânând şi câteva diplome şi şepci cu logo-ul proiectului.
Două exemple de bune practici în educaţia incluzivă
În cadrul simpozionului, au fost prezentate două exemple de bune practici în educaţia incluzivă de la două şcoli orădene, centre şcolare de educaţie incluzivă.
Carmen Ilisie, director adjunct al Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1, a evidenţiat impactul şi scopul Şcolii de vară, aflate la cea de-a III-a ediţie, subliniind şi urmărind (pas cu pas) tipurile, metodele şi tehnicile de activitate (de relaxare şi mişcare, jocurile de intercunoaştere, activităţile de meloterapie, terapie ocupaţională şi de ecologie - în grădina senzorială), iar Gabriela Susa a prezentat modele de bune practici de la C.S.E.I. „Orizont".
Concluzionând, dl inspector şcolar Florin Negruţiu a reliefat actualitatea şi importanţa integrării sociale şi şcolare a copiilor cu nevoi educative speciale, expertiza, înţelegerea şi toleranţa, necesitatea valorizării muncii cu aceşti copii şi conştientizarea comunităţii în legătură cu nevoia de a acorda mai multă atenţie, sprijin şi înţelegere copiilor cu CES, urmând exemplul partenerilor din Grecia.
Ovidiu Dan
P.S.Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: „Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”.

Trimite email
luni, 23 noiembrie 2026 la 00:35:10 Ora standard a Europei de Est