Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

„Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”

Diseminarea proiectului Comenius Regio


„Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”
Marţi, 28 iulie 2015, la sala mare de şedinţe a Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor a avut loc un seminar pentru diseminarea proiectului Comenius Regio, implementat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor în colaborare cu instituţii locale şi parteneri din Grecia, pe tema Integrării sociale şi şcolare a copiilor cu cerinţe educative speciale.

În 6 noiembrie 2013, la lansarea proiectului, membrii echipei de proiect şi-au propus realizarea a opt obiective, între care: promovarea dimensiunii europene în educaţia incluzivă, prin cooperare între autorităţile locale şi instituţiile implicate în proiect; împărtăşirea experienţei şi a bunelor practici privind integrarea elevilor cu CES în şcoală şi societate, dezvoltarea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice implicate în integrarea/ recuperarea, reabilitarea şcolară şi socială a copiilor cu CES, promovarea în rândul comunităţii a unei atitudini pozitive faţă de copiii cu cerinţe educative speciale, compararea aspectelor specifice sistemelor de învăţământ preuniversitar din România şi Grecia, cu accent pe problematica integrării, promovarea educaţiei incluzive în comunitatea locală, perfecţionarea abilităţilor de comunicare în limba engleză, limba de comunicare a proiectului...

Cei care au luat cuvântul, dl inspector şcolar Florin Negruţiu, coordonator de proiect şi moderator al evenimentului, doamna inspector şcolar general adjunct Keri Hajnal, Karla Peter, cadru didactic universitar, s-au referit la obiectivele, activităţile proiectului, la reuniunile de proiect şi mai cu seamă la rezultatele obţinute în urma celor doi ani de implementare. Dacă în educaţie, roadele se lasă mult aşteptate, produsele proiectului, experienţa acumulată şi bunele practici sunt cele care contează şi care rămân la finele proiectului.

În calitate de specialist, referindu-se la educaţia incluzivă, Karla Peter avea să sublinieze faptul că „la noi nu se face educaţia incluzivă, ci integrată, pentru că nu avem cultură incluzivă..." De aici şi necesitatea de a vedea cum fac alţii, grecii, spre exemplu, care investesc mult mai mult decât noi în educaţie. Cei care au participat la reuniunea din Grecia s-au convins de acest adevăr, văzând condiţiile, numărul de elevi dintr-o clasă, şi mai cu seamă cum sunt trataţi, educaţi copiii cu cerinţe educative speciale.

În cadrul prezentării în PowerPoint, dl inspector şcolar Florin Negruţiu a punctat obiectivele propuse, activităţile realizate şi produsele proiectului, fiind bine ilustrate şi prezentate cele două mobilităţi, precum şi aspecte semnificative din derularea proiectului.

Evidenţiind rezultatele şi produsele proiectului (CD cuprinzând prezentarea celor mai bune practici în procesul de predare-învăţare-evaluare specifice educaţiei incluzive, suport de curs pentru profesorii din învăţământul special şi profesorii itineranţi din învăţământul de masă, expoziţii cu lucrări realizate de elevi, site-ul proiectului, o lucrare cu tema „Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu CES în România şi Grecia", broşura, pliantul şi CD-uri cuprinzând activităţi practice cu elevii integraţi), dl inspector a mulţumit echipei de proiect şi partenerilor (Primăria Oradea, Asociaţia Filantropia şi cele patru şcoli orădene: Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu", Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu", Liceul Teoretic German „Friedrich Schiller" şi Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr.1), înmânând şi câteva diplome şi şepci cu logo-ul proiectului.

Două exemple de bune practici în educaţia incluzivă

În cadrul simpozionului, au fost prezentate două exemple de bune practici în educaţia incluzivă de la două şcoli orădene, centre şcolare de educaţie incluzivă.

Carmen Ilisie, director adjunct al Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr. 1, a evidenţiat impactul şi scopul Şcolii de vară, aflate la cea de-a III-a ediţie, subliniind şi urmărind (pas cu pas) tipurile, metodele şi tehnicile de activitate (de relaxare şi mişcare, jocurile de intercunoaştere, activităţile de meloterapie, terapie ocupaţională şi de ecologie - în grădina senzorială), iar Gabriela Susa a prezentat modele de bune practici de la C.S.E.I. „Orizont".

Concluzionând, dl inspector şcolar Florin Negruţiu a reliefat actualitatea şi importanţa integrării sociale şi şcolare a copiilor cu nevoi educative speciale, expertiza, înţelegerea şi toleranţa, necesitatea valorizării muncii cu aceşti copii şi conştientizarea comunităţii în legătură cu nevoia de a acorda mai multă atenţie, sprijin şi înţelegere copiilor cu CES, urmând exemplul partenerilor din Grecia.

Ovidiu Dan

P.S.Pentru mai multe poze, accesaţi Galeria foto: „Integrarea socială şi şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale”.