Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Brainstormingul: Strategia de dezvoltare a României pentru perioada 2016-2035

Luni, Universitatea Agora a găzduit

Brainstormingul: Strategia de dezvoltare a României pentru perioada 2016-2035

Universitatea Agora din Oradea a găzduit luni, 2 noiembrie 2015, Brainstormingul ,,Strategia de dezvoltare a României pentru perioada 2016-2035", organizat de Academia Română, în cadrul proiectului 10 - România, Societate a cunoașterii și a valorii adăugate la ceea ce are.

La masa rotundă care s-a desfășurat în Aula Verde a Universității au luat parte: domnul academician Florin Gheorghe Filip, coordonatorul de proiect; domnul dr. ing. Viorel Gaftea - membru GL6,7,8, expert în proiect, Biblioteca Academiei Române; doamna dr. Monica-Andreea Vasiliu, expert în proiect, Biblioteca Academiei Române; doamna Anca Haită - membru GL8, contabil-şef al Bibliotecii Academiei Române; domnul prof. univ. dr. Ioan Dzițac, rector al Universităţii Agora, doamna prof. univ. dr. Elena-Ana Iancu - coordonator GL4, decan al Facultăţii de Ştiinţe Juridice și Administrative, Universitatea Agora; conf. univ. dr. Ioan Buciu, Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Dominic Bucerzan, Universitatea ,,Aurel Vlaicu" din Arad; judecător, drd. Constantin Manoliu, Tribunalul Bihor; lect. univ. dr. Mihai Maci, Universitatea din Oradea; domnul Vlad E. Şerban, Primăria Municipiului Oradea.
În deschiderea evenimentului, domnul rector Ioan Dzițac a salutat distinșii invitați și participanții la reuniune, mulțumind domnului academician Florin Gheorghe Filip pentru onoarea și încrederea acordate Universității Agora de a găzdui cel de-al patrulea brainstorming organizat de Academia Română, după cele desfășurate la Cluj-Napoca (în 16 octombrie), la Iași (în 23 octombrie) și la Sibiu (în 31 octombrie) și înaintea celui de la Timișoara (din 4 noiembrie). Mulțumirile au fost însoțite și de o prezentare a distinsului academician Florin Gheorghe Filip în virtutea bunelor relații statornicite între dl academician și Universitatea Agora.
La rândul său, domnul academician Florin Gheorghe Filip a făcut o scurtă prezentare a Academiei Române, după care ne-a introdus în proiectul de țară al Academiei Române: Proiectul de dezvoltare a României în următorii 20 de ani (faza a III-a), proiect pe care îl coordonează.
Proiectul se desfășoară în contextul a două evenimente importante: în 2016, 150 de ani de la fondarea (în 1-13 aprilie 1866) Societății Literare Române, societate devenită Academia Română (în 1879), iar în 2018, 100 de ani de la Marea Unire, și are ca ținte: pe termen scurt, stoparea fenomenelor negative, pe termen mediu, situarea pe poziția 13-15 din punct de vedere al nivelului de trai în UE, iar pe termen mediu-lung, situarea pe poziția 7-10 în UE. Proiectul vizează 11 teme: Școala și educația, Resursele naturale - rezerve strategice, Securitatea și eficiența energetică, Siguranța informatică - protecția datelor, Siguranța și securitatea alimentară, Economia și calitatea vieții, Sănătatea în România, Proiectul Dunării - strategia națională a Dunării, Cultura românească/ multilingvism, cultura electronică, Societate a cunoașterii și a valorii adăugate, România în era globalizării. Tema 10 la care s-a referit masa rotundă a avut ca subdomenii: Piața unică digitală, Infrastructura, Evoluția și aportul activităților de CDI, Corpul de acte normative, Pregătirea populației, Interacțiunea dintre cetățean și instituțiile statului, Evoluția și aportul patrimoniului cultural național, Indicatori.
Referindu-se la faza a doua a proiectului și precizând țintele  (bornele) ce trebuie atinse în perioada inițială (în primii 2-3 ani) pentru inversarea proceselor negative evidențiate în analizele SWOT, dl dr. ing. Viorel Gaftea a insistat pe procesele negative evidențiate în strategii și analizele SWOT, în contextul general în care: din totalul populației stabile (recenzate în 2011), 44,2 la sută au nivel scăzut de educație, 41,4 au nivel mediu, 14,4 au nivel superior de pregătire. La 20 octombrie 2011, erau 245.400 de persoane analfabete; 18 la sută abandon școlar în 2014.
Dl inginer ne-a prezentat și Perspectiva după primii 10 ani. Scenariul conduce la cerințele de sustenabilitate: Necesitatea elaborării unor politici publice în procesul educațional pe subiectul societății cunoașterii, măsuri de consolidare instituțională și mecanisme de cooperare inter-instituțională și public-privată; Existența unui set de propuneri de politici publice privind formarea de competențe, specializarea și pregătirea profesională continuă în context european, instruire continuă - LLL (,,Long Life Learning"); Propunerea unor politici publice pentru măsuri de protecție juridică a patrimoniului cultural național, cu accent pe cel sub diverse forme electronice; Concentrarea pe valori și pe calitatea cunoașterii sub forma unui proces dirijat și orientat spre educație și păstrarea simbolurilor de continuitate și origine națională.
Dezbaterile care au urmat au vizat Corpul de acte normative ale
UE - România. Respectarea legalității și Piața unică digitală.
Punctul de plecare l-a constituit prezentarea făcută de către doamna decan Elena-Ana Iancu a jaloanele propuse în moderarea subtemei: Corpul de acte normative al UE - România. Respectarea legalităţii. (Va urma)
Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Brainstormingul: Strategia de dezvoltare a României pentru perioada 2016-2035.

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

miercuri, 18 septembrie 2019